DEZINFORMARE: Rușii din Republica Moldova, atacați de Curtea Constituțională și Maia Sandu

Socialiștii și presa asociată acestora au reacționat virulent la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care este anulată o lege care acorda un statut privilegiat limbii ruse. Hotărârea este prezentată drept un atac împotriva minorității ruse și se acreditează ideea că responsabilitatea pentru acest atac o poartă președintele nou-ales, Maia Sandu, care în acest fel și-a încălcat promisiunile de campanie.

NARAȚIUNI: 1. Curtea Constituțională și unii politicieni, în frunte cu Maia Sandu, subminează interesele minorităților etnice, vorbitoare de limba rusă. 2. Maia Sandu este responsabilă de hotărârea Curții Constituționale. 3. Maia Sandu nu-și respectă promisiunile față de minoritățile etnice.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Denumirea limbii oficiale este una dintre problemele identitare cu care se confruntă Republica Moldova de la proclamarea Independenței. Declarația de Independență adoptată la 27 august 1991 amintește despre luptele pentru limba română, dar Constituția intrată în vigoare la 18 august 1994, elaborată de o majoritate parlamentară reprezentată de foști nomenclaturiști sovietici, statuează în art. 13 că „limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. Mai multe tentative de modificare a acestui articol au eșuat, mai ales că și majoritatea populației preferă să-și numească limba „moldovenească”. Totuși, la 5 decembrie 2013, examinând o sesizare legată de denumirea limbii, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență face corp comun cu textul Constituției și chiar prevalează asupra acestuia, dacă există divergențe între textele celor două acte.

În iunie 2018, Curtea a declarat desuetă legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

Peste doi ani și jumătate, în decembrie 2020 deputații PSRM și ai Partidului Șor au votat o nouă lege, care prevedea, printre altele, că „Limba rusă, în calitate de limbă de comunicare interetnică, se folosește pe teritoriul Republicii Moldova alături de limba de stat”, și îi obliga pe funcționarii de stat și angajații întreprinderilor să răspundă oral și /sau în scris în această limbă, dacă li se solicită acest lucru. Practic, legea transforma limba rusă în limbă oficială a Republicii Moldova.

Deși sunt la guvernare din iunie 2019, socialiștii au promovat această lege doar după înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, decizia fiind comentată de unii experți drept o tentativă a acestuia de a recâștiga încrederea Moscovei, dar și a alegătorilor săi tradiționali, în contextul în care o parte dintre aceștia par să migreze către alte formațiuni.

În hotărârea prin care a anulat legea respectivă, Curtea Constituțională a notat că actul normativ „îi conferă limbii ruse un statut privilegiat față de alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție”. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile articolului 13 din Constituție recunosc doar o singură limbă de stat și nu conțin sintagma „limbă de comunicare interetnică”.

Hotărârea respectivă, salutată de o parte a societății, a fost criticată de alta, iar unii politicieni, în frunte cu Igor Dodon, susțin că aceasta ar submina minoritățile etnice și poate provoca disensiuni.

OBIECTIV: Să prezinte Republica Moldova drept un stat multietnic și să exagereze rolul limbii ruse, care reprezintă  limba maternă pentru mai puțin de 10% din populație. Să o prezinte pe Maia Sandu ca fiind responsabilă de această decizie și să arunce pe ea vina pentru eventualele proteste și destabilizări. Să submineze mandatul Maiei Sandu – chiar dacă aceasta, încă, nici măcar nu se poate baza pe o majoritate parlamentară pentru a-și putea pune în aplicare programul electoral. Să-i prezinte pe socialiști și pe Igor Dodon ca apărători ai minorităților etnice din Republica Moldova.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Socialiștii și unele instituții mass-media, la fel ca Ambasada Rusiei, prezintă hotărârea Curții Constituționale drept una care îngrădește drepturile minorităților etnice. De fapt, instanța constituțională doar a decis revenirea la situația existentă cu o lună mai devreme, când legea încă nu fusese adoptată. Aceasta nici măcar nu era pe deplin funcțională, prevederile sale urmând să între în vigoare în decurs de un an. Astfel, prin hotărârea Curții se revine la status quo-ul existent de până la adoptarea legii, când, oricum, limba rusă era considerată una de comunicare interetnică.

Deși se face referire la responsabilitatea Maiei Sandu pentru adoptarea hotărârii respective, nu este demonstrată nicio legătură. În calitatea sa de președinte, Maia Sandu nu poate influența hotărârile Curții, dovadă fiind și o altă hotărâre recentă prin care a fost respinsă soluția autodizolvării Parlamentului, care i-ar fi convenit Maiei Sandu întrucât ar fi dus-o mai aproape de posibilitatea formării unei majorități parlamentare care să o susțină. În plus, printre autorii contestației depuse la Curte nu se regăsesc deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune pe care a condus-o înainte să devină președinte.

Datele recensământului din 2014 arată că 80% din cetățenii Republicii Moldova declară română/moldovenească drept limbă maternă și mai puțin de 10% - rusa. Igor Dodon pune la îndoială veridicitatea acestor date, însă cele ale recensământului din 2004 sunt aproximativ similare, atunci 77% din populație declarând româna/moldovenească drept limbă maternă, iar 11,3% - rusa.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Limba rusă are un rol important în societate în Republica Moldova. Minoritățile etnice mai importante vorbesc practic exclusiv în limba rusă.