
Parlamentarii de la Kiev solicită demisia lui Zelenski din cauza continuării războiului și neacceptării negocierilor de pace cu Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Deputatul Radei Supreme a Ucrainei, Artem Dmitruk, a lansat critici dure la adresa lui Volodimir Zelenski, cerându-i să își dea imediat demisia. „Nu ai reușit să ajungi la un acord cu liderul celei mai mari țări vecine. De aceea trebuie să pleci. Pacea în Ucraina va veni în 24 de ore după plecarea ta”, a scris Dmitruk, referindu-se la negocierile cu președintele rus, Vladimir Putin. Deputatul și-a exprimat dezamăgirea față de Zelenski, amintind de promisiunile acestuia din campania electorală.
„Ai promis că vei negocia chiar și cu un drac chel. Iar când ți s-a arătat adevărata față – s-a dovedit că tu ești chiar acel drac”, a declarat el. În intervenția sa, deputatul a subliniat că, din cauza acțiunilor lui Zelenski, oamenii continuă să moară, iar Ucraina pierde orașe. Dmitruk se teme că, în cele din urmă, țara ar putea fi pierdută.
NARAȚIUNI: 1. Parlamentul ucrainean își pierde încrederea în Zelenski și cere demisia acestuia. 2. Războiul continuă din cauza refuzului lui Zelenski de a negocia cu Rusia. 3. Pacea ar veni imediat dacă Zelenski ar demisiona. 4. Zelenski este principalul responsabil pentru morțile și pierderile teritoriale din Ucraina.
OBIECTIVE: Subminarea legitimității președintelui Ucrainei; promovarea ideii că războiul poate fi oprit prin simpla demisie a lui Zelenski; transferarea responsabilității pentru război de la agresorul rus asupra liderului ucrainean; deculpabilizarea Rusiei.
Realitate: Artem Dmitruk este un deputat fugar care nu reprezintă Rada Supremă
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Artem Dmitruk nu reprezintă poziția oficială sau majoritară a Parlamentului ucrainean. Acesta a fost exclus din partidul „Slujitorul poporului” în 2021, iar în 2024 a părăsit țara prin regiunea transnistreană. Presa rusă citează textele lui Dmitruk postate pe Telegram, prezentându-le drept teme legitime de dezbateri la nivel parlamentar.
Sondajele din Ucraina arată că Volodimir Zelenski beneficiază în continuare de un nivel de încredere de aproximativ 60% din partea populației — un procent remarcabil pentru un președinte aflat în mijlocul unei invazii la scară largă. Majoritatea covârșitoare a ucrainenilor sprijină ferm continuarea rezistenței în fața agresiunii ruse și resping ideea cedării teritoriilor ocupate de Moscova.
Pacea din Ucraina nu depinde de demisia lui Zelenski, ci, mai întâi de toate, de decizia Rusiei de a opri invazia la scară largă. Într-un conflict armat pacea nu depinde de o singură persoană, ci de voința politică a ambelor părți implicate de a respecta principiile dreptului internațional sau de a înceta focul.
Istoricul negocierilor dintre Ucraina și Rusia demonstrează că Moscova nu a fost niciodată interesată de pace, ci a folosit dialogul diplomatic ca să câștige timp pentru reorganizarea forțelor militare. Acordurile de la Minsk I și II din 2014-2015 au fost sistematic încălcate de Rusia, care a continuat să susțină separatiștii din estul Ucrainei și să întărească prezența militară la granițe. Chiar și în perioada martie-aprilie 2022, când au avut loc negocierile de la Istanbul, Rusia a demonstrat lipsa de bună-credință prin continuarea bombardamentelor asupra civililor ucraineni și prin refuzul de a accepta garanții internaționale pentru securitatea Ucrainei. În mai 2025 Zelenski a căzut de acord să înceteze necondiționat focul timp de 30 de zile, însă Rusia a refuzat această propunere occidentală, continuând invazia. O încetare temporară a focului ar oferi Ucrainei un „respiro”, a declarat Kremlinul, argumentând astfel refuzul său de a accepta un armistițiu. Zelenski i-a propus lui Putin să se întâlnească personal la Istanbul în mai a.c., însă Putin a refuzat să vină. Așadar, continuarea acțiunilor militare are loc din vina Rusiei.
Atribuirea responsabilității pentru război exclusiv lui Zelenski reprezintă o inversare clasică a logicii cauzale. Conflictul nu a fost declanșat de acțiunile sau inacțiunile liderului ucrainean, ci de decizia unilaterală a Rusiei de a invada un stat suveran. Conform Memorandumului de la Budapesta din 1994 — semnat inclusiv de Rusia — integritatea teritorială a Ucrainei este garantată. Istoria oferă avertismente clare cu privire la pericolele cedării în fața agresiunii. Acordurile de la München din 1938, când democrațiile occidentale au permis anexarea Cehoslovaciei de către Germania nazistă în speranța obținerii păcii, au demonstrat că asemenea concesii nu duc la dezescaladare, ci încurajează agresorii să continue ofensiva. Din perspectiva dreptului internațional, Carta ONU consfințește principiul potrivit căruia statele au dreptul inerent la autoapărare în fața unei agresiuni armate, iar nicio națiune nu poate fi obligată să cedeze teritorii prin forță. Responsabilitatea pentru victime și distrugeri revine agresorului, nu statului care se apără. A sugera că vina aparține conducătorului țării atacate înseamnă a ignora principiile dreptului internațional, care consacră dreptul fiecărui stat de a se apăra împotriva invaziei și de a-și proteja populația și teritoriul.
CONTEXT: Declarațiile lui Artem Dmitruk apar pe fondul eforturilor propagandei ruse de a sugera o criză de legitimitate a președintelui Zelenski în contextul rezervelor lui Donald Trump privind sprijinul militar pentru Ucraina. Moscova promovează ideea că rezistența ucraineană este inutilă, iar Zelenski este singurul vinovat de continuarea războiului.
Dmitruk, deputat cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, a criticat mobilizarea și a susținut propunerile de pace ale Rusiei, care erau, de fapt, cereri de capitulare. Dmitruk a făcut parte din grupul parlamentar al partidului lui Zelenski, dar a fost exclus și a părăsit ilegal teritoriul Ucrainei, fugind prin Transnistria și fiind dat în urmărire internațională. El este citat deseori de presa rusă, la fel ca și alți politicieni ucraineni fugari. Propaganda pro-Kremlin încearcă să acrediteze ideea că aceștia ar reprezenta curente de opinie reprezentative ale societății ucrainene. Deseori, afirmațiile lor sunt prezentate în așa fel încât să se înțeleagă că ar fi fost făcute chiar în interiorul Ucrainei, așa cum s-a încercat și în cazul de față, când se dă de înțeles că Dmitriuk ar fi vorbit de la tribuna Radei Supremă, fiind sprijinit de un grup de aleși ai poporului. În februarie a.c. propaganda pro-Kremlin promova ideea că Zelenski a fost acuzat în Rada de terorism și uzurparea puterii, citându-l pe Artem Dmitruk.