Donații
Veridica.md
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Contraofensiva este așteptată încă din toamna anului trecut, când forțele ucrainene au reușit să elibereze o parte din regiunile Harkov și Herson, ceea ce a dat naștere la un val de optimism în rândul populației. Kievul nu avea însă, la vremea respectivă, nici trupele, nici echipamentele necesare pentru a putea să lanseze o operațiune de amploare. În loc să atace, ucrainenii au fost însă nevoiți să se apere în ultimele luni, în condițiile în care Rusia a mobilizat sute de mii de persoane și a încercat – fără succes – să străpungă frontul. Kievul a dat vina și pe lentoarea livrărilor de arme de Occident pentru amânarea contraofensivei, iar în ultima perioadă oficialii par să încerce să mai tempereze așteptările populației.
În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor.
O contraofensivă aștaptată încă din toamnă și amânată din cauza mobilizării rușilor și lentorii cu care Occidentul a livrat arme. Efectele scurgerilor de documente ale Pentagonului
După contraofensivele ucrainene din toamna anului trecut, în urma cărora părți importante din regiunile Harkov și Herson au fost eliberate, experții militari pro-Kiev erau în așteptarea a încă cel puțin două operațiuni militare de succes ale Ucrainei până la finele anului 2022. Acestea nu au avut loc în condițiile în care Rusia a mobilizat sute de mii de persoane și a lansat, spre sfârșitul anului, propriile operațiuni ofensive în estul Ucrainei. Discursul oficial al Kievului a fost adaptat la noile realități, iar ucrainenii au fost informați, prin intermediul televiziunilor naționale, că marea contraofensivă este amânată pentru primăvară. Odată cu sosirea acesteia, în martie, o serie de analiști militari au criticat Occidentul pentru că nu livrează suficient de repede armamentul necesar organizării contraofensivei. Mykola Beleskov, expert al Institutului Național de Studii Strategice de pe lângă Administrația Prezidențială de la Kiev, avertiza de pildă că, din acest motiv, Ucraina nu va reuși să organizeze o contraofensivă de succes. Beleskov a acuzat Occidentul că se teme prea mult de Rusia și de capacitățile ei de a extinde războiul. „Ni s-au promis noi tipuri de arme în ianuarie și acum ne spun să mai așteptăm câteva luni. Plătim cu viețile soldaților noștri pentru indecizia Vestului”, a declarat Beleskov. Și președintele Volodimir Zelenski i-a cerut Occidentului, în repetate rânduri, să accelereze livrările de armament, argumentând că fiecare zi de așteptare cauzează tot mai multe victime.
În lunile care au trecut de la succesele ucrainene din toamnă a început să se discute tot mai mult despre metodele folosite de Rusia, care în bătălii precum cea de la Bahmut a recurs la atacuri în valuri umane, neglijând total pierderile de vieți omenești; rușii ar fi încercat prin atacurile lor nu doar să câștige teren, ci și să împiedice preconizata contraofensivă ucraineană. Pe de altă parte, au apărut și voci – timide – care susțineau că Ucraina nu va reuși să organizeze alte contraofensive de succes din cauza măsurilor ferme luate de Rusia și mobilizării unor resurse suplimentare de către aceasta.
În același timp, ucrainenii continuau să spere că va fi organizată o contraofensivă-fulger, una cu pierderi minime de vieți omenești, asemănătoare cu campania de eliberare a localităților Izium sau Herson, când rușii au fost nevoiți să se retragă, prezentând publicului intern această retragere ca o regrupare și reorganizare a forțelor armate ale Federației Ruse.
Ucrainenii își doresc victorii mari, cu costuri foarte mici. Potrivit rezultatelor unui sondaj din ianuarie a.c., 39% dintre ei așteaptă de la contraofensiva de primăvară eliberarea tuturor teritoriilor și înfrângerea definitivă a Rusiei. O mare parte sunt convinși că Ucraina va câștiga războiul anul acesta.
Discuțiile din Ucraina privind contraofensiva de primăvară au fost afectate de publicarea pe rețelele de socializare a unor documente secrete ale Pentagonului, care au oferit o perspectivă neașteptată pentru mulți cu privire la armata ucraineană și capacitatea acesteia de a face rapid progrese semnificative; situația descrisă de documente era mai puțin roz decât cea din declarațiile oficialilor ucraineni și occidentali. Kievul – la fel ca și unele capitale occidentale a spus că scurgerile reprezintă un amestec de informații adevărate și minciuni, dar a anunțat, totodată, că își modifică o parte din planurile militare. O parte din societatea ucraineană speră că scurgerea de informații este o momeală pentru Rusia, pentru a o face să creadă că armata ucraineană nu mai este capabilă să organizeze vreo operațiune militară de succes.
Rusia lansează narațiuni false despre contraofensivă și se pregătește să „vândă” populației un eventual succes al Ucrainei
Propaganda rusă a exploatat la maximum subiectul pregătirilor Forțelor Armate ale Ucrainei de o contraofensivă. În contextul scurgerilor de informații ale SUA, presa rusă a scris că o serie de brigăzi ucrainene sunt subordonate direct Pentagonului și vor fi trimise la moarte sigură în cadrul unei ofensive din sudul și sud-estul țării. Potrivit unei serii de narațiuni false, lansate de presa pro-Kremlin, Pentagonul pregătește o ofensivă împotriva Rusiei folosind militarii ucraineni mobilizați, care vor deveni carne de tun în perioada când vor fi trimiși în „mașina de tocat carnea din zona Azov”. Armata ucraineană ar fi subordonată direct SUA, de aceea Rusia trebuie să se apere și să mobilizeze mai multe forțe.
Decizia unor state occidentale de a trimite armament în Ucraina este prezentată de propaganda rusă ca o inițiativă belicoasă. Lăudând planul de pace al Chinei, respins de Ucraina și de Occident, presa rusă a scris că statele NATO îi oferă tancuri și rachete Kievului, continuând în acest mod războiul. În baza acestor afirmații, o serie de canale de Telegram apropiate de Kremlin, au distribuit narațiuni false despre pacificatori (China, Rusia) și agresori (NATO, SUA, Occident) în contextul războiului din Ucraina. Ideea de contraofensivă ucraineană este prezentată deseori ca o nouă încercare de pedepsire a rusofonilor din estul și sudul Ucrainei de către NATO.
Ca și în cazul altor subiecte, după mai bine de 14 luni de război la scară largă, propaganda rusă mută astfel accentele pe narațiunea despre NATO și/sau SUA care ar vrea cu orice preț să distrugă Rusia, consolidând imaginea inamicului extern. În mod evident, obiectivele campaniei de dezinformare includ descurajarea ucrainenilor și subminarea sprijinului pe care partenerii internaționali îl acordă Kievului.
În același timp, Rusia se pregătește din punct de vedere informațional pentru contraofensiva ucraineană. Kremlinul i-ar fi trimis deja presei din subordinea sa un ghid de informare despre modul cum trebuie abordat acest subiect: „Dacă contraofensiva va fi un eșec, trebuie să spunem că armata Rusiei a respins în mod profesionist o ofensivă foarte puternică. Prețul victoriei va crește. Dacă Ucraina cu ajutorul armamentului din SUA și Europa va înregistra anumite succese și va ocupa teritorii, aceste pierderi trebuie explicate în felul următor: Occidentul și-a concentrat forțe mari pe fronturi, însă succesele sunt prea mici comparativ cu resursele alocate. Adică, în linii mari, armata rusă s-a descurcat și în această situație”.
Ca și în cazul Ucrainei, pentru Rusia contează foarte mult percepțiile social-politice interne. Potrivit unui sondaj desfășurat pe teritoriul Rusiei în aprilie de centrul de studii „Levada”, 62% dintre ruși sunt îngrijorați de posibilitatea organizării unei contraofensive ucrainene, în timp ce 75% sprijină războiul din Ucraina, considerându-l important pentru statul rus.
Un eșec al contraofensivei ar putea compromite șansele Ucrainei la o pace durabilă
La sfârșitul lui aprilie Volodimir Zelenski a declarat că va fi organizată o contraofensivă ucraineană în ciuda faptului că nu a fost livrat tot armamentul promis de Occident. El a arătat că planurile pentru contraofensivă iau în calcul inclusiv eliberarea peninsulei Crimeea, însă acest lucru depinde de armamentul și sprijinul partenerilor. Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov a declarat că ofensiva nu va fi o bătălie finală, ci posibil una dintre ultimele din acest război, temperând așteptările ucrainene cauzate de declarațiile lui Zelenski. El a adăugat că peninsula Crimeea nu va fi eliberată pe cale militară, ci pe cale politică. În timp ce Zelenski a creat noi așteptări, conducerea militară încearcă să creioneze și scenarii alternative. Modelul discursiv al Kievului ne aduce aminte de tehnicile de negociere și comunicare, denumite „băiat bun – băiat rău”, pregătind societatea pentru o mare victorie, dar și pentru scenarii mai puțin așteptate.
În ciuda acestor diferențe de nuanță între discursurile politicienilor de la Kiev, momentul ofensivei pare a fi așteptat cu optimism de majoritatea ucrainenilor. Este sugestiv cazul formației Antitila, care a anunțat un concert în orașul Ialta din peninsula Crimeea pe 23 august 2024, iar biletele sunt deja în vânzare în regim online. Potrivit presei de la Kiev, muzicienii au fost încorporați în armata ucraineană și vor să sărbătorească victoria și independența Ucrainei printr-un concert dat în Crimeea.
Unii experți cred că așteptările ucrainenilor de la contraofensivă ar putea fi exagerat de mari, ceea ce înseamnă că și dezamăgirea va fi mare în cazul în care armata va înregistra un eșec sau va obține doar câștiguri limitate. „Există unele speranțe că în urma contraofensivei vom ajunge la frontierele anului 1991, adică vom elibera toate teritoriile noastre și vom fi toți fericiți. Cred că este periculos să credem așa. Este important să ne păstrăm gândirea critică pentru a nu fi dezamăgiți”, a declarat analistul grupului „Rezistența informațională” Oleksandr Kovalenko.
Pe de altă parte, așteptările prea mari ale societății ucrainene, obosită de război, ar putea urgenta lansarea contraofensivei ucrainene – chiar și înainte de încheierea pregătirilor – pentru a nu cauza o dezamăgire în creștere legată de amânarea ei repetată.
„Oboseala” de război nu îi amenință însă doar pe ucraineni ci, potrivit unor comentatori citați de presa internațională, și pe susținătorii externi ai Kievului care, în cazul unui eșec ce va crea perspectiva prelungirii semnificative a conflictului, ar putea ajunge să pledeze chiar și pentru o pace dezavantajoasă pentru Kiev.
