Dacă Ucraina a denunțat la nivel oficial o încălcare a „suveranității și integrității teritoriale” după recunoașterea independenței celor două republici autoproclamate din Donbass de către Rusia, solicitând un sprijin ferm din partea Occidentului, analiștii politici, jurnaliștii și politicienii au avut reacții și previziuni diverse față de această mutare geopolitică a Moscovei. Prognozele sunt destul de sumbre, mulți ucraineni așteptându-se la o escaladare a conflictului din Donbass.
Moartea Acordurilor de pace de la Minsk și proiectul Novorossia
Analistul politic și fostul parlamentar Taras Ciornovil constată că nu mai există Acorduri de pace de la Minsk. „Ele au fost anulate de Putin și nouă ne rămâne doar să constatăm acest fapt. Grupul trilateral de contact de la Minsk trebuie desființat, Cvartetul Normandia nu este clar dacă mai are vreun rost. Dar, luând în calcul ce atitudine au liderii Germaniei și Franței față de Ucraina în perioada lui Zelenski, posibil că nu este chiar atât de rău... Aceste teritorii nu le vom putea recupera atât de repede. Dar este mai bine să fie recuperate atunci când vom avea șansa să impunem condițiile noastre”, a precizat Taras Ciornovil.
Experții din Ucraina compară scenariul aplicat de Rusia în Donbass cu cel din Georgia în 2008. „La început, pe teritoriile ocupate temporar din regiunile Luhansk și Donețk este legalizată prezența militarilor ruși, care vor fi numiți „pacificatori”. Urmează provocarea unui conflict cu scopul de a ajunge pe cale militară cel puțin la granițele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk, [dar e] posibil să observăm o încercare de a reanima și realiza proiectul Novorossia cu ajutorul aplicării forței”, consideră analistul politic de la Kiev Valentin Gladkih. Proiectul Novorossia (Noua Rusie), care prevedea crearea unui stat separatist în sud-estul Ucrainei cu capitala la Odessa, a fost abandonat de Kremlin în 2015-2016 după semnarea Acordurilor de pace de la Minsk, iar acum Moscova ar putea reveni la el.
Recunoașterea republicilor separatiste, menită să salveze imaginea lui Putin pentru publicul intern
Experții de la Kiev prognozează o escaladare a situației din estul Ucrainei, luând în calcul discursul președintelui rus Vladimir Putin, care a pus sub semnul întrebării legalitatea existenței statului ucrainean. „Discursul de ieri al lui Putin privind recunoașterea republicilor autoproclamate DNR și LNR este o mărturie a faptului că el este obsedat de idei imperiale și anti-ucrainene. De aceea, există riscuri mari ca Putin să nu se oprească în Donbass”, a scris pe Facebook Volodimir Fesenko, directorul Centrului de Studii Politice Aplicate „Penta” de la Kiev.
Decizia președintelui rus de a recunoaște republicile separatiste a fost determinată nu în ultimul rând de necesitatea de a arăta o mică victorie în fața opiniei publice din Rusia, potrivit unei serii de analize publicate pe pagina agenției naționale de presă a Ucrainei „Ukrinform”. Jurnaliștii ucraineni consideră că solicitările Moscovei privind „garanțiile de securitate” din partea Occidentului au fost un adevărat eșec diplomatic, care nu a îmbunătățit imaginea lui Putin, ci l-au arătat slab și ignorat de toți. De aceea, „Kremlinul avea nevoie de o victorie, de un mare eveniment, care ar fi un mesaj dominant în spațiul informațional în comparație cu insuccesul negocierilor diplomatice”. Jurnaliștii ucraineni adaugă că presa rusă laudă eforturile Kremlinului, care a reușit „să oprească genocidul” din Donbass. „Este o ieșire temporară din impas. Nu este o soluție chiar bună, nu aduce o popularitate la fel de mare ca lozinca „Crimeea este a noastră”, are multe foarte consecințe negative, dar oricum este o soluție...”, potrivit „Ukrinform”.
Războiul ca element de pregătire pentru marcarea a centenarului Uniunii Sovietice
Istoricul și politologul ucrainean Igor Burkut din Cernăuți, originar din regiunea Rostov, bun cunoscător al mentalității politice rusești și al modului în care Moscova a acționat de-a lungul timpului, consideră că Rusia va încerca să preia controlul asupra regiunilor Donețk și Luhansk în întregime, inclusiv asupra localităților aflate sub controlul Kievului. Primii vor intra în luptă împotriva armatei ucrainene reprezentanții milițiilor separatiste, susține expertul. Ei vor fi rapid uciși de ucraineni, iar Rusia va scapă de acești martori care știu prea multe. Urmează intrarea în scenă a armatei regulate a Rusiei, care va solicita ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Trupele ruse și belaruse, alături de unii parteneri, vor intra în acest joc geopolitic, potrivit prognozelor expertului de la Cernăuți. El consideră că acțiunile Rusiei au un substrat istoric. „În ultimele zile ale anului 2022 se vor împlini o sută de ani de la crearea Uniunii Sovietice. Putin nu va reuși cu siguranță să refacă URSS-ul. De aceea, el dorește să rupă măcar o bucățică din teritoriul Ucrainei și, alături de Belarusul ocupat și Kazahstanul îngenunchiat și teritoriile furate de la Georgia ,să declare că lucrează asupra refacerii marelui stat rus”, crede Igor Burkut. El notează și că Acordurile de pace de la Minsk au fost reziliate unilateral de Putin, însă acestea erau ca niște „cătușe” pe picioarele Ucrainei și nu îi permiteau să rezolve multe probleme de politică internă și externă.
Recrutarea rezerviștilor și majorarea cheltuielilor pentru apărare
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a semnat, după recunoașterea de către Kremlin a independenței republicilor separatiste din Donbass, un decret potrivit căruia în Ucraina este lansat procesul de mobilizare a rezerviștilor. Kievul a dat un semnal clar societății și lumii întregi că analizează riscurile unei eventuale escaladări a conflictului din estul Ucrainei.
Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșeko, a adus critici administrației Zelenski pentru că nu a introdus stare de război în regiunile Luhansk și Donețk după modelul crizei din strâmtoarea Kerci din 2018. Poroşenko a instituit atunci legea marţială în câteva regiuni după ce armata rusă a atacat şi a reținut trei nave ale Forţelor navale ucrainene în Marea Neagră. Partidul lui Poroșenko, „Solidaritatea Europeană”, a propus majorarea cheltuielilor pentru apărare, inițiind o ședință comună a tuturor fracțiunilor parlamentare. Petro Poroșenko susține că Putin nu se va opri; de aceea, autoritățile ucrainene trebuie să elaboreze un set clar de acțiuni în caz de o invazie la scară largă.
