Donează
Diferendul transnistrean nu este o barieră în calea procesului de aderare a Chișinăului la UE, consideră ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Într-un interviu acordat Veridica, diplomatul moldovean a arătat că, în cazul unei victorii a Ucrainei în războiul cu Rusia, liderii de la Tiraspol vor deveni „mai flexibili”. Victor Chirilă a analizat riscurile de securitate pentru Chișinău, dar și principalele proiecte realizate de Republica Moldova în parteneriat cu România.
„Republica Moldova dorește o accelerare a procesului de integrare europeană”
VERIDICA: Republica Moldova are o șansă să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană. Am văzut că, pe de o parte, Chișinăul a depus cererea de aderare, profitând și de faptul că Ucraina a depus-o, la fel și Georgia. Pe de altă parte, observăm o criză energetică, o criză economică, socială, inflația, amenințarea unei crize de securitate provocată de evenimentele din Transnistria și din Ucraina.
VICTOR CHIRILĂ: Într-adevăr, Republica Moldova dorește o accelerare a procesului de integrare europeană. Am răspuns rapid la întrebările UE din chestionar. Le mulțumim celor de la Ministerul Afacerilor Externe al României și președintelui Klaus Iohannis, care ne-au ajutat. Calitatea răspunsurilor Chișinăului a fost apreciată de colegii noștri de aici. Acum, bineînțeles, suntem în așteptarea răspunsului din partea Comisiei Europene. Ne dorim foarte mult să fie un răspuns pozitiv. Înțelegem că suntem în fața mai multor probleme. Poate nu corespundem întru totul cu criteriile de la Copenhaga, dar credem că am făcut în ultimii ani progrese esențiale. Considerăm că un răspuns pozitiv din partea Comisiei Europene, dar și din partea Consiliul European, ar reprezenta un semnal încurajator pentru societatea noastră. Avem nevoie de o susținere reală și nu de noi amânări, așa cum a mai fost în trecut.
Crizele pe care le-ați menționat dumneavoastră pot fi soluționate inclusiv prin accelerarea procesului de integrare europeană a Chișinăului. Răspunsul pozitiv pe care îl așteptăm nu înseamnă automat și aderarea la Uniunea Europeană. Este un proces lung de negocieri, însoțite de reforme reale așa cum a fost și cazul României și al altor state care au aderat la Uniunea Europeană.
De aceea, cred că e important acum ca Republica Moldova să fie admisă să pășească cu piciorul pe prag ca ulterior să avem certitudinea că putem păși și dincolo de pragul Uniunii Europene și să demarăm aceste negocieri. Sper foarte mult că și unii parteneri din Uniunea Europeană nu vor separa Republica Moldova de Ucraina și că vom merge împreună spre obținerea statutului de candidat la UE. Suntem convinși că vom obține acest statut de candidat concomitent cu Ucraina. Republica Moldova trebuie să fie în continuare un liant de legătură între Ucraina, România și Uniunea Europeană.
„Chiar dacă în Constituție se spune despre neutralitate, aceasta nu înseamnă că trebuie să avem o atitudine pasivă”
VERIDICA: Deseori țările care au aderat la Uniunea Europeană au devenit mai întâi membre NATO. Sunt și câteva excepții, Finlanda și Suedia se numără printre ele. În ultimul timp neutralitatea Republicii Moldova a fost un subiect intens discutat și în Uniunea Europeană și la Moscova, și la Chișinău, dar în contexte diferite. Rusia a acuzat Republica Moldova de nenumărate ori că nu respectă statutul de neutralitate.
VICTOR CHIRILĂ: Dacă cineva nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, nu este Chișinăul, ci Moscova. Știm foarte bine că Rusia are în continuare trupe pe teritoriul nostru. În Transnistria sunt organizate exerciții militare care nu respectă acordurile convenite atunci când s-a pus capăt războiului sângeros din 1992. Cel puțin autoritățile actuale sunt conștiente de vulnerabilitatea acestui statut.
Din păcate, majoritatea guvernelor din ultimii 30 de ani au slăbit armata. Vladimir Voronin, Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor ș.a. au pledat pentru renunțarea la armată, au pus la îndoială importanța și rolul armatei și, bineînțeles, avem ceea ce avem. Totuși, sunt și ofițeri bine pregătiți, care au trecut prin exerciții militare organizate de partenerii noștri occidentali. Deci nu putem spune că nu am evoluat, dar ne lipsesc capacitățile și echipamente moderne pentru o armată care poate să asigure suveranitatea și integritatea statului. Chiar dacă în Constituție se spune despre neutralitate, aceasta nu înseamnă că trebuie să avem o atitudine pasivă.
Va fi nevoie să reformăm armata și sectorul de securitate în general. Trebuie să revizuim principalele documente ale politicii în domeniu. Este nevoie să-i pregătim pe cei care vor folosi noul echipament. Deocamdată noi nu suntem pregătiți și nu avem personalul necesar.
Cât privește statutul de neutralitate al Republicii Moldova, acest lucru depinde de autorități și de societate. În funcție de context, politicienii și societatea vor decide cât este de rațional și util acest statut.
În actualul context consider că trebuie să fim cumpătați să răbdători și să nu recurgem la decizii pripite pentru că situația politică internă este destul de fragilă. Ați menționat deja criza energetică, criza socială, criza economică care și-au pus amprenta asupra percepției populației. O parte din populație rămâne fidelă mesajelor ce vin din partea Federației Ruse prin mass-media. Este important să păstrăm echilibrul și stabilitatea internă pentru a ne concentra pe ceea ce avem de făcut, și anume – să accelerăm procesul de integrare europeană.
Chișinăul trebuie să-și întărească armata
VERIDICA: Observăm o campanie de dezinformare despre tot felul de presupuse încălcări ale neutralității Republicii Moldova, care ne amintesc de campania care a precedat invadarea Ucrainei, în care se insista pe un așa-zis pericol al extinderii NATO. De fapt, ceea ce a declanșat conflictul din Ucraina a fost dorința de integrare europeană a ucrainenilor. De acolo a pornit totul, de la refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de asociere cu UE în 2013. Există o teamă la Chișinău că prin campania de dezinformare privind încălcarea neutralității Republicii Moldova este creat un pretext pentru blocarea eforturilor de integrare europeană a Chișinăului. Nu vă temeți că dacă va cădea Odessa, ar putea fi vizată militar și Republica Moldova?
VICTOR CHIRILĂ: Sigur că suntem îngrijorați și de declarațiile oficialilor de la Moscova și de harta arătată de președintele Aleksandr Lukașenko, în care apăreau direcții de atac asupra Ucrainei şi care indica mişcări de trupe spre Transnistria. Toate acestea ne-au făcut să înțelegem că e nevoie să consolidăm armata, să o reformăm, astfel încât să ne putem apăra statul. E important să ne concentrăm în primul rând pe menținerea și asigurarea securității interne a Republicii Moldova pentru a face față crizei refugiaților și altor provocări. Este nevoie în primul rând de securitate și stabilitate pentru sprijinul celor 80.000 de refugiați din Ucraina. Republica Moldova este tranzitată de sute și mii de TIR-uri și sprijinim aceste relații economice actuale.
60% din exporturile companiilor din Tiraspol merg spre UE
VERIDICA: În presa rusă au apărut o serie de articole despre Transnistria. Se spune că rușii sunt discriminați, că ar trebui denazificată și Republica Moldova. Un oficial de la Kiev a declarat că dacă va exista o solicitare a Republicii Moldova, Ucraina poate rezolva problema transnistreană cât ai pocni din degete. Dacă veți deveni un stat candidat la Uniunea Europeană, cum veți administra problema Transnistriei?
VICTOR CHIRILĂ: Situația s-a schimbat în ultimii ani. Dependența economică a Republicii Moldova de Transnistria s-a diminuat foarte mult. Dacă la începutul anilor '90 depindeam foarte mult de acea regiune din punct de vedere energetic și din punct de vedere al comerțului, care tranzita Transnistria, acum lucrurile s-au schimbat. Stația de la Cuciurgan produce energie electrică doar pentru că noi o procurăm. Ei aveau acces la comerț prin portul Odessa, iar acum nu mai este posibil decât prin Constanța sau alte porturi. Companiile din Transnistria pot beneficia de Acordul de liber schimb pe care Republica Moldova l-a semnat cu Uniunea Europeană, dar trebuie să se înregistreze la Chișinău. Situația s-a inversat. O mare parte din ceea ce se produce în regiunea transnistreană este consumat de cetățenii Republicii Moldova și ai României. Până la declanșarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei, 60% din exporturile Tiraspolului erau destinate UE. Ei depind economic de noi. Acest lucru cred că va schimba raportul de forțe și se va răsfrânge asupra situației din viitor.
Suntem deschiși negocierilor. Din punctul nostru de vedere, acest conflict poate fi soluționat doar prin negocieri. Sperăm că Ucraina va ieși învingătoare din acest război și atunci reprezentanții administrației separatiste din regiunea transnistreană vor fi mult mai flexibili în dialogul și negocierile cu noi. Negocierile privind statutul lor vor fi reluate.
Am auzit și noi de alte soluții, dar sunt periculoase pentru că ne-ar implica direct în războiul din Ucraina. Este important să nu dăm motive Federației Ruse pentru a implica Tiraspolul în conflict. Trebuie să ne consolidăm poziția la viitoarea masă de negocieri. Urmează să vedem care va fi formatul. În continuare mizăm pe formatul 5+2. Dar, repet, conflictul, mai ales în cazul în care Ucraina va ieși învingătoare – cred că va schimba datele problemei și va consolida argumentele noastre. Eu cred că cei de la Tiraspol înțeleg că paradigma se schimbă și în cele din urmă vor trebui să fie mai flexibili în negocierile cu noi și să renunțe la intransigența de altădată.
„Nu sunt deloc alarmat că regiunea transnistreană ar putea deveni un obstacol pentru integrarea europeană”
VERIDICA: Credeți că este posibil procesul de accelerare a integrării europene fără reglementarea crizei din Transnistria?
VICTOR CHIRILĂ: Eu dau exemplul Acordului de Asociere și al Acordului de liber schimb comprehensiv și aprofundat. Când am semnat acest acord se discuta despre ce vom face cu Transnistria. Însă, datorită acestor acorduri am adus Transnistria mai aproape de mediul economic european. Transnistria este slab integrată politic cu Chișinăul, însă economic ei sunt integrați. Sunt peste 2.000 de companii care exportă în România și în Uniunea Europeană și fac acest lucru pentru că s-au înregistrat legal la Chișinău. Or, fără această înregistrare ele nu pot să beneficieze și să profite de avantajele pe care le oferă relațiile noastre cu Uniunea Europeană. Același lucru se va întâmpla în cazul în care ni se va oferi statutul de candidat la Uniunea Europeană. În jur de 400 de mii de locuitori ai Transnistriei au buletine sau pașapoarte ale Republicii Moldova. Mulți solicită permise de conducere. Le-am permis să aibă plăcuțe neutre de înmatriculare a autovehiculelor. Transnistrenii beneficiază de serviciile medicale de pe malul drept al Nistrului. Deci, intensitatea legăturilor și contactelor a crescut foarte mult și conexiunile au crescut.
La Tiraspol există unii care sunt foarte aproape de serviciile secrete din regiune și de serviciile secrete rusești și ar dori să ne implice în războiul din Ucraina. Însă, elita economică care beneficiază de legăturile cu UE și este conectată la spațiul economic european nu își dorește acest lucru. Nu sunt deloc alarmat că regiunea transnistreană ar putea deveni un obstacol pentru integrarea europeană. S-a demonstrat și în cazul Acordului de Asociere cu UE că nu este un obstacol.
Integrarea energetică europeană a Republicii Moldova poate avea loc doar prin România
VERIDICA: Ați vorbit despre sprijinul României în procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE. Pe de altă parte, în ultimii ani s-a discutat mult despre implementarea unei serii de proiecte bilaterale, dar care au fost doar parțial finalizate. Care situația actuală?
VICTOR CHIRILĂ: Pe parcursul anului curent vor fi pregătite mai multe proiecte. Spre sfârșitul anului vom avea și tenderele organizate, în primul rând cele de modernizare și construire de poduri. Podul de la Leușeni va fi construit de la zero. Va avea două benzi. Este și cazul podului de la Sculeni. Vorbim și despre podul de la Oancea-Cahul. Sunt inițiative de construire și modernizare a podurilor de la Stânca-Costești, Răducăneni-Bărboieni, Liova și Fălciu. Lucrurile evoluează și sunt deja unele progrese. Podul de la Ungheni de asemenea va funcționa. Lucrările vor începe la mijlocul anului viitor.
În sfârșit avem progrese la capitolul controlului vamal comun. Vom ajunge în curând la un compromis în acest sens. La întâlnirea dintre reprezentanții autorităților României și Republicii Moldova s-a discutat recent despre fluidizarea traficului la frontieră, dar și despre controlul vamal comun. Avem un proiect într-adevăr, dar mai sunt și proiecte cu restanțe. Mă refer la un proiect de modernizare a vămilor noastre la Sculeni, Albița, Leușeni și Giurgiulești. De fapt, la Giurgiulești lucrările sunt finalizate. La Albița lucrările urmează să se desfășoare.
Din octombrie 2021 funcționează interconectorul de energie. Datorită lui, cu ajutorul României, am reușit să menținem presiunea necesară în sistemul nostru de gaze naturale anul trecut când Rusia a micșorat cu 30% volumul de gaz exportat. Problema este nu doar să găsim volumul necesar de gaze, dar și un preț convenabil la acest gaz care să ajungă la noi prin gazoductul Iași – Ungheni.
Am anunțat o licitație pentru a procura gaze naturale din surse alternative. S-au înscris 3 companii din România. Gazul urmează să fie achiziționat cu ajutorul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. Ne dorim să procurăm acest gaz și să-l înmagazinăm în depozite. Din informațiile de care dispun, această depozitare deja a început. Ne pregătim pentru viitoarea toamnă și iarnă.
Sperăm că va fi lansat interconectorul între Grecia și Bulgaria. S-a promis anterior că va fi finalizat la mijlocul acestei veri, astfel încât să putem importa gaze naturale din toamnă și cu ajutorul Uniunii Europene. Știți foarte bine că am fost incluși în acea platformă comună de achiziționare a gazelor. Ne gândim să identificăm și alte surse. Din întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanții diverselor companii din România, cred că vom găsi volumul necesar de gaze pentru ca Republica Moldova să facă față crizelor și șantajului energetic.
Procurăm energie electrică din România, dar deocamdată nici nu avem liniile corespunzătoare de înaltă tensiune. Timp de 30 de ani nu s-a construit linia tehnică corespunzătoare de înaltă tensiune care să ne permită un alt nivel de cooperare. Republica Moldova chiar în preajma războiului, împreună cu Ucraina, s-a conectat la Comunitatea Energetică Europeană. A fost de fapt un test, dar războiul l-a făcut ireversibil și noi am fost acceptați la un proces care urma să mai dureze încă un an. Suntem deja parte a Comunității Energetice Europene, dar acum ar fi nevoie de construirea acestor linii de înaltă tensiune cu România.
