Kievul respinge o soluție diplomatică pentru conflictul din Ucraina, propus de Rusia, ceea ce ar putea duce la prelungirea războiului, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Ucraina se confruntă cu dificultăți majore și, potrivit lui Oleg Soskin, consilierul ex-președintelui Leonid Kucima, singura cale de a pune capăt conflictului sunt negocierile propuse de Rusia. Această concluzie reiese din discuția purtată între președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, a afirmat Soskin.
„Nici sisteme Patriot, nici rachete, nimic – ei nu au ajuns la un acord concret. Este o dovadă clară a neputinței totale a lui Zelenski”, a declarat acesta. În acest context, analistul susține că singura opțiune realistă pentru Kiev este acceptarea negocierilor de pace propuse de Rusia. Cu toate acestea, Zelenski nu vrea să participe la aceste negocieri. Soskin a reamintit că președintele rus, Vladimir Putin, a declarat în repetate rânduri că este deschis negocierilor și unei soluții diplomatice pentru încheierea conflictului. De asemenea, anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că interesele Moscovei trebuie luate în considerare în procesul de soluționare a crizei din Ucraina.
NARAȚIUNI: 1. Kievul respinge propunerea Rusiei de a iniția negocieri de pace. 2. Acceptarea condițiilor Rusiei este singura soluție viabilă pentru încetarea conflictului. 3. Putin este deschis dialogului, în timp ce Zelenski este izolat și nu mai are opțiuni militare.
OBIECTIVE: Aprofundarea oboselii de război în Ucraina; pregătirea opiniei publice pentru acceptarea anexărilor teritoriale; prezentarea Rusiei ca o forță pacifistă.
Realitate: Rusia nu este de acord să oprească focul și să negocieze o pace durabilă
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Articolul se bazează pe declarația economistului ucrainean Oleg Soskin, care a fost consilierul fostului președinte Leonid Kucima în perioada dependenței totale a Kievului de Moscova. Soskin este criticat pentru pozițiile sale anti-Zelenski în contextul războiului. Platforma de propagandă pro-Kremlin, Ukraina.ru, îl prezintă ca pe un opozant al autorităților ucrainene, iar declarațiile acestuia sunt citate săptămânal de presa guvernamentală rusă și de ziarele finanțate de Kremlin în fostele state sovietice. Propaganda rusă îl citează adesea selectiv pe Soskin, prezentându-i opinia ca reflectând poziția generală a societății.
Istoricul negocierilor dintre Ucraina și Rusia demonstrează că Moscova nu a fost niciodată interesată de pace, ci a folosit dialogul ca să câștige timp pentru reorganizarea forțelor militare. Acordurile de pace de la Minsk din anii 2014-2015 au fost sistematic încălcate de Rusia, care a continuat să susțină separatiștii din estul Ucrainei și să întărească prezența militară la granițe. Chiar și în perioada martie-aprilie 2022, când au avut loc negocierile de la Istanbul, Rusia a demonstrat lipsa de bună-credință prin continuarea bombardamentelor asupra civililor ucraineni și prin refuzul de a accepta garanții internaționale pentru securitatea Ucrainei.
În mai 2025 Zelenski a căzut de acord să înceteze necondiționat focul timp de 30 de zile, însă Rusia a refuzat această propunere occidentală, continuând invazia. O încetare temporară a focului ar oferi Ucrainei un „respiro", a declarat Kremlinul, argumentând astfel refuzul său de a accepta un armistițiu. Zelenski i-a propus lui Putin să se întâlnească personal la Istanbul în mai a.c., însă Putin a refuzat să vină. Așadar, continuarea acțiunilor militare are loc din vina Rusiei, care refuză să-și retragă trupele de pe teritoriul unui stat suveran.
Condițiile rusești constituie o capitulare totală
Condițiile de pace ale Rusiei includ recunoașterea anexărilor ilegale, neutralitatea permanentă a Ucrainei, demilitarizarea țării și schimbarea forțată a guvernului de la Kiev. Aceste cerințe echivalează cu capitularea Ucrainei și cu transformarea acesteia într-un stat vasal Rusiei. Potrivit Cartei ONU, nicio țară nu poate fi forțată să-și cedeze teritoriile suverane sub amenințarea forței militare. Propaganda rusă înlocuiește treptat în mentalul colectiv noțiunea de capitulare cu noțiunea de „pace” sau cu teze despre „soluții diplomatice propuse de Rusia”.
Narațiunea despre deschiderea lui Putin la negocieri este contrazisă de propriile sale declarații. De exemplu, în discursul din decembrie 2024, Putin a afirmat că Rusia va continua „operațiunea militară specială” până la atingerea tuturor obiectivelor, inclusiv „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei. Așadar, acceptarea condițiilor impuse de Rusia nu este singura soluție viabilă pentru încetarea conflictului, deoarece o pace durabilă presupune un acord echitabil. O soluție negociată trebuie să țină cont de interesele ambelor părți, nu doar de interesele Moscovei. Impunerea unilaterală a unor condiții riscă să transforme pacea într-o formă de capitulare, ceea ce ar putea alimenta noi tensiuni pe termen lung.
Deși Ucraina se confruntă cu provocări serioase, situația social-politică și militară nu justifică capitularea. Istoria secolului al XX-lea demonstrează că cedarea în fața agresorilor nu aduce pacea, ci încurajează extinderea războiului. Politica conciliantă față de Germania nazistă în anii 1930 nu a prevenit Al Doilea Război Mondial, ci l-a făcut inevitabil. Acceptarea anexărilor rusești în Ucraina ar crea un precedent periculos și ar încuraja alte puteri revizioniste să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele teritoriale.
Dreptul internațional nu permite legitimarea agresiunii
Principiile fundamentale ale dreptului internațional, consacrate în Carta ONU, interzic explicit modificarea frontierelor prin forță. Războiul de agresiune este considerat o crimă. Războiul din Ucraina nu este un conflict bilateral, ci parte a unei confruntări mai ample între ordinea internațională bazată pe reguli și tentativele de a o distruge. Succesul Rusiei în Ucraina ar încuraja alte puteri revizioniste să recurgă la soluții militare.
Deși Rusia pretinde că este dispusă la dialog, condițiile impuse fac imposibilă o negociere reală. Ucraina continuă să beneficieze de sprijin militar și diplomatic semnificativ din partea aliaților occidentali, ceea ce îi oferă în continuare opțiuni strategice. Imaginea unui Zelenski izolat ignoră atât sprijinul internațional constant, cât și angajamentele continue față de apărarea suveranității Ucrainei.
Presa rusă omite faptul că în martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crime de război comise în contextul invaziei Ucrainei. Mandatul vizează în special deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate către Federația Rusă, precum și transferul forțat de populație — acțiuni considerate crime de război conform Statutului de la Roma. CPI a stabilit că există motive întemeiate să creadă că Putin poartă răspundere penală individuală, fie pentru că a ordonat direct aceste fapte, fie pentru că nu a intervenit pentru a le preveni sau a-i sancționa pe cei responsabili. Consecințele mandatului au fost resimțite inclusiv pe plan diplomatic: în 2025, liderul de la Kremlin a fost nevoit să evite participarea la summitul BRICS din Brazilia, de teama unei eventuale arestări în baza acestui act juridic internațional.
CONTEXT: Președintele american Donald Trump a declarat că a avut o discuție bună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la sfârșitul săptămânii trecute, subliniind sprijinul semnificativ oferit Ucrainei și exprimându-și dezamăgirea față de omologul său rus, Vladimir Putin. În urma convorbirii, Zelenski a anunțat semnarea unui acord strategic cu una dintre cele mai importante companii americane din industria militară. Totodată, Trump a sugerat posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Verifică sursele:
