Distrugerea programului nuclear iranian – dacă va fi finalizată – rezolvă o problemă existențială pentru Israel și îl ajută pe Benjamin Netanyahu să abată atenția de la Gaza, dar și de la problemele sale interne.
În curând, palestinienii ar putea fi nevoiți să aleagă între viața în așa-zise „tabere umanitare” din care ar lipsi tocmai organizațiile umanitare și exilul voluntar în afara Gazei.
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.
După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?
Conflictul dintre președintele Yoon Suk Yeol și majoritatea parlamentară este marcat de acuzații de corupție vs. avertismente cu privire la pericolul nord-coreean. S-ar putea ca ambele părți să aibă dreptate.
Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.
Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.
Din SUA până în China și Rusia, din India până în Orientul Mijlociu, liderii politici sunt trecuți de 70 de ani. Mai au ei atuul experienței sau, incapabili să se adapteze, au devenit surse de probleme?
În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.
Xi Jinping a vizitat Europa pentru a proiecta imaginea unei Chine puternice și a anunța investiții în Serbia și Ungaria, ambele pro-ruse. Ulterior, Xi l-a primit pe Putin la Beijing și i-a promis ajutorul Chinei, care împărtășește cu Rusia viziunea unei lumi „multipolare”. Vizita pare însă, cel puțin deocamdată, să fi avut mai puține rezultate concrete decât cele ale lui Xi în Europa.
Bosnia și Herțegovina va începe negocierile de aderare la UE la 30 de ani de la sfârșitul războiului civil. Țara a progresat puțin în tot acest timp, iar sârbii – sprijiniți de ruși – amenință cu secesionismul.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a distanțat ușor de Rusia pentru prima oară de la invadarea Ucrainei, dar s-a apropiat de suveraniști. Acest „dans” e legat de interesul pentru un post de comisar european.
Decizii recente arată că partenerii Ungariei din UE și NATO s-au săturat de boicotarea politicilor comune, derapajele anti-democratice și jocul favorabil Rusiei făcut de Budapesta. Deși susține că Rusia e o alternativă viabilă la Occident, Vladimir Putin nu prea are cum să-l ajute pe prietenul său, Viktor Orban.
Fenomene meteo extreme și dezinformarea sunt considerate de experți printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă omenirea pe termen mediu și scurt. Există îngrijorări și cu privire la riscul polarizării societăților și securitatea cibernetică, potrivit unui raport privind riscurile globale realizat de Forumul Economic Mondial de la Davos.
O lege suveranistă de inspirație rusească, propusă de partidul lui Viktor Orban, vizează presa, societatea civilă și opoziția. În paralel, FIDESZ promovează mesaje anti-UE în campania electorală.
Israelienii au fost șocați că Hamasul a organizat un atac atât de amplu fără ca serviciile de securitate să afle. Va plăti Netaniahu prețul politic pentru acest eșec sau îl va salva formarea unui guvern de urgență?
Multă vreme, majoritatea tăcută a israelienilor le-a permis administrațiilor Netanyahu să erodeze sistemul democratic și să pună în pericol șansele de pace cu palestinienii. Sute de mii de oameni au ieșit însă în stradă ca să oprească reforma justiției pe care majoritatea israelienilor o consideră un pericol pentru instituțiile democratice ale țării – dar pe care o vor extremiștii de care depinde guvernul.
Xi Jinping l-a vizitat pe „prietenul drag” Vladimir Putin la Moscova pentru a-și promova planul de pace și a semna contracte care vor duce schimburile comerciale la 200 de milliarde dolari. Pentru Putin, tot mai izolat internațional, vizita a fost un colac de salvare. Pentru Xi, un prilej de a promova interesele Chinei și propria sa imagine.
Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
La 26 de ani de la încheierea războiului din Balcani prin acordurile de pace de la Dayton, Federația croato-musulmană Bosnia Herțegovina și Republika Srpska e pe cale să se rupă din nou.
China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.
Planul lui Vladimir Putin are două obiective clare: scoaterea Ucrainei de pe piața gazelor și, prin urmare, reducerea la tăcere a oricărui regim de la Kiev și destabilizarea Uniunii Europene prin crize succesive ale gazelor.
Cine va fi noul cancelar al Germaniei? Olaf Scholz , candidatul social democraților, spun cei mai multi. N-ar fi prea departe de adevăr dacă sistemul electoral german nu ar fi atât de complex astfel încât, acum, după scrutinul din 26 septembrie toate opțiunile sunt pe masă.
Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.
Cuba s-a confruntat, recent, cu cele mai mari proteste din ultimele trei decenii. Manifestanții s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare. Să fie acestea arma care va reuși să doboare unul dintre cele mai longevive regimuri comuniste din lume – sau, cel puțin, să îl forțeze să accepte reforme profunde?
Deschiderea Chinei către lume după moartea lui Mao și adoptarea parțială a capitalismului nu au îmblânzit decât aparent regimul comunist de la Beijing. Succesorii lui Mao au arătat, cu regularitate, că n-au de gând să renunțe la controlul strict asupra societății și că, dacă e cazul ca sistemul să fie apărat – sau consolidat – pot fi la fel de brutali ca „părintele fondator”.
La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
