Donații
Veridica.md
O lege suveranistă de inspirație rusească, propusă de partidul lui Viktor Orban, vizează presa, societatea civilă și opoziția. În paralel, FIDESZ promovează mesaje anti-UE în campania electorală.
Partidul lui Orban, campanie electorală cu mesaje antieuropene și lege suveranistă în parlament
De câteva săptămâni, Budapesta a fost împânzită de afișe mari antieuropene și antisemite. Panourile, care fac parte din campania Fidesz pentru europarlamentarele de anul viitor, îi înfățișează pe șefa Comisiei europene, Ursula von Der Leyen, și pe fiul filantropului George Soros, iar mesajul este unul singur: ”Să nu dansăm pe muzica lor. ”
Cum nimic nu este întâmplător, mai ales într-o țară iliberală, cum este Ungaria lui Viktor Orban, afișele au apărut pe străzile capitalei ungare exact în ziua în care partidul de la putere, FIDESZ, a introdus în parlament proiectul legii protecției suveranității. Aceasta este privită de critici drept una din numeroasele încercări ale guvernului Orban de a reduce la tăcere opoziția și societatea civilă. În 2017, de pildă, deputații maghiari adoptau o lege prin care ONG-urile care primesc peste 22 de mii de euro pe an finanțare străină, să fie înregistrate ca organizații care primesc finanțare străină. Numai că acea lege a stârnit un scandal internațional. Curtea europeană de Justiție a considerat legea drept discriminatorie și a forțat parlamentul ungar să o abroge în 2021. Tentativele au continuat și anul trecut când o altă lege viza de data asta toate organizațiile societății civile cu un buget anual de peste 55 de mii de euro. Guvernul a cerut Oficiului național de audit să efectueze controale periodice, scutind în același timp organizațiile sportive sau religioase, care primesc de departe cea mai mare finanțare publică.
FIDESZul lui Orban se bucură de o majoritate confortabilă în parlamentul de la Budapesta, ceea ce, teoretic, îi permite să facă schimbări legislative sau să adopte legi după bunu-i plac. Totuși, multe dintre inițiativele lui Orban de consolidare a regimului iliberal au fost blocate, sau măcar obstrucționate, de instituțiile europene pentru că , fiind stat membru UE, Ungaria și-a asumat un set de reguli și valori și nu poate face chiar orice vrea în cadrul blocului comunitar. Iar atunci când Budapesta a încălcat regulile și a ignorat recomandările europene, în special în ceea ce privește statul de drept, Bruxellesul a blocat fonduri destinate Ungariei, motiv de frustrare pentru un Viktor Orban care trebuie să gestioneze o economie aflată în criză, ce resimte tot mai mult nevoia unei infuzii de bani europeni.
Refuzul Bruxellesului de a închide ochii la derapajele anti-democratice ale Budapestei explică și de ce dezbaterile pe marginea Legii protecției suveranității – care între timp a fost adoptată – au fost dublate de campania electorală antieuropeană.
De notat că genul de discurs și demersuri legislative care pun Ungaria în conflict cu Bruxellesul amintesc, ambele, de cele ale Rusiei și, uneori, par să se confunde cu acestea.
O lege suveranistă de inspirație rusească, prin care FIDESZ vizează presa independentă, societatea civilă și opoziția
Pachetul legislativ propus de FIDESZ are 3 puncte esențiale. Primul vizează modificarea Constituției în vederea înființării Oficiului pentru protecția suveranității. Al doilea privește modificarea Codului penal astfel încât oricine folosește fonduri externe în campania electorală poate fi condamnat la 3 ani închisoare. În sfârșit, cel de-al treilea punct se referă la faptul că legea finanțării se aplică tuturor organizațiilor, fie că sunt partide, ONG-uri sau ziare.
Legea protecției suveranității, croită după chipul și asemănarea legii similare în vigoare în Rusia, va fi aplicată prin acest Oficiu de protecție a suveranității ce va fi înființat la 1 februarie anul viitor. Vorbim despre un oficiu care va putea investiga „procesele care sugerează ingerința străină”. Această ingerință străină este definită vag în textul introdus în parlamentul monocameral de la Budapesta. Agenția va avea puteri nelimitate atunci când vine vorba despre „dezinformare ca mijloc de influențare a dezbaterii democratice”, de exemplu, dar are și o gamă largă de sarcini cum ar fi elaborarea unei „metodologii de evaluare a amenințărilor la adresa suveranității” și va propune măsuri pentru protejarea suveranității Ungariei.
Practic Agenția care se va înființa anul viitor va avea timp să și lucreze înainte de alegeri. Prin rapoartele pe care le va întocmi va identifica „vânduții”, iar parlamentul va decide apoi ce face cu ei. Aceste rapoarte ar putea fi echivalentul ”Registrului agenților străini” din legea rușilor privind controlul persoanelor aflate sub influența străină.
Faptul că Legea protecției suveranității din Ungaria nu definește clar cine poate fi obiectul unei investigații și lasă loc interpretărilor, face ca ONG-urile și jurnaliștii să se simtă direct vizați; în fond și în Rusia presa independentă și societatea civilă sunt, alături de opoziția politică, țintele predilecte ale regimului. Și în Ungaria opoziția este luată la ochi, după cum a și spus unul din liderii FIDESZ, Mate Kocsis, care a declarat cărora este o chestiune de „suveranitate națională” faptul că „stânga maghiară este finanțată și prin fonduri europene, la fel și ziare, print sau online, și ONG-uri, în timp ce la profesori nu au dat nici un ban.”
În legea rușilor, organizațiile care desfășoară activitate politică și primesc finanțare străină trebuie să se înregistreze ca „agenți străini”, ceea ce a avut ca efect uciderea oricărei opoziții împotriva guvernării lui Vladimir Putin.
Legea din Ungaria merge, de altfel, chiar mai departe de tăierea legăturilor cu finanțatori străini și caută să interzică finanțarea partidelor politice sau a candidaților chiar și de către firme sau asociații maghiare; legea interzice, totodată, finanțările anonime către partide. Este, de fapt, o lovitură directă dată opoziției, care și așa se confruntă cu grave probleme financiare.
Viktor Orban, „brațul lung” al lui Putin în UE
Printre argumentele invocate de FIDESZ în adoptarea Legii protecției suveranității este și „ingerința străină în procesul electoral”. Jurnaliștii de la Europa liberă Ungaria au demonstrat că în ultimii ani, premierul Viktor Orbán și apropiații săi au intervenit de mai multe ori în campaniile electorale ale altor state.
Investigațiile jurnaliștilor au scos la iveală faptul că înainte de alegerile din Polonia și Slovacia, guvernul Orban a promovat în aceste țări clipuri împotriva migrației. Mai mult, consilierii lui Orban au oferit consultanță partidului lui Kacinsky din Polonia.
Și lista continuă cu sume mari de bani acordate partidelor aflate la putere în Serbia, Bosnia și Slovenia. Metodele de finanțare sunt neclare, iar banii au ajuns în toate cazurile înainte de campaniile electorale.
Ai zice că Orban își finanțează propriul fan club în Balcani, un grup de aliați politici cu finalitate economică…Doar ai zice.
Scriam în Veridica despre avanposturile lui Putin în Europa, în Balcani. Și fac această trimitere pentru că iată cum, această lege a rușilor privind controlul persoanelor aflate sub influența străină din Rusia, se va regăsi în curând, sub o formă sau alta, și în entitatea sârbă din Bosnia Herțegovina, Republika Srpska, unde parlamentul local a început încă din octombrie dezbaterile pe această temă. Miodrag Dodic, aliatul lui Putin de la Banja Luka vrea o lege pentru a restrânge activitatea ONG-urilor și a le eticheta drept agenți străini. Dar și Robert Fico, politicianul populist slovac a cărui formațiune a câștigat recent alegerile, vrea ca toate ONG-urile care operează în țară și care sunt finanțate din străinătate să fie etichetate drept agenți străini.
Obsesia Moscovei cu „agenții străini” nu este deloc întâmplătoare. Presa independentă, societatea civilă și opoziția amenință direct puterea lui Vladimir Putin, fiecare în felul său: presa prezintă realitatea așa cum e, dincolo de mesajele menite să întrețină imaginea cosmetizată a regimului, societatea civilă promovează principii, valori și drepturi fundamentale incompatibile cu un regim autoritar, iar opoziția oferă o alternativă de guvernare. Pentru a-și face treaba însă, jurnaliștii și activiștii au însă nevoie de fonduri, aproape imposibil de obținut într-o societate în care pârghiile economice sunt controlate de putere și de aceea regimul vrea să le taie sursele de finanțare pe care nu le poate controla. Prin exportarea tezei „agenților străini”, Kremlinul își atinge și un obiectiv de politică externă și anume subminarea valorilor occidentale, în interiorul acestuia (membri UE și NATO) sau la marginea sa, în regiuni care, în viitor, ar putea deveni parte din lumea occidentală.
Povestea cu „agenții străini” nu este singura în care mesajul Budapestei este foarte asemănător cu cel al Moscovei. Multe din marile narațiuni false promovate de Rusia în ultimul deceniu s-au regăsit și în discursul regimului Orban, de la cele cu privire la imigranți și conspirațiile lui Soros până la cele referitoare la Uniunea Europeană. Am mai putea adăuga la toate acestea și piedicile puse de Budapesta în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei de către UE sau extinderea NATO, care au făcut din Ungaria un adevărat paria în cele două organizații.
Este evident, poate mai evident ca niciodată, că Orban Viktor, „gălăgiosul” și „neastâmpăratul” din fundul clasei UE este de fapt brațul lung al bătăușului din afara școlii, adică a lui Putin.
Problema lui Orban este însă exact aceasta: că bătăușul e în afara școlii și acolo o să și rămână. Prosperitatea și securitatea Ungariei depind în ultimă instanță de UE și de NATO. Tot ceea ce poate oferi Putin este un model al puterii pe viață, incompatibil cu sistemul de valori europene. În cel mai radical scenariu, implementarea totală a unui model putinist ar trebui însoțită și de o ieșire din UE, un Hunexit. Pariul pe un astfel de scenariu este însă extrem de riscant – chiar și pentru un politician ca Orban, care a reușit să se mențină atâția ani popular – într-o țară care are experiența trecutului comunist și știe prea bine ce înseamnă să te afli în afara clubului democrațiilor liberale.
