Aceasta este concluzia unui studiu european realizat în acest an.
Reducerea contingentului american din România a declanșat un val de indignare și atacuri de panică patriotică ale propagandei mioritice filoruse, condimentate din belșug cu dezinformări și acuze ridicole.
Franța a manipulat rezultatul alegerilor din România, potrivit unei narațiuni false care apare într-o publicație afiliată partidului extremist AUR.
Votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere contrarie.
Un stop-cadru dintr-un video creează impresia că un jandarm calcă intenționat drapelul național al României.
România este cea mai bogată ţară în resurse din UE, dar este sărăcită de Uniunea Europeană, potrivit eurodeputatei Diana Şoşoacă.
„Alianţa Întâi România” este formată din parlamentari de la S.O.S. România, POT şi neafiliaţi.
Partidul AUR ar trebui să guverneze România, pentru că este pe primul loc în sondaje, potrivit propagandei suveraniste.
„A avea un dușman e important nu numai pentru a ne defini identitatea, ci și pentru a ne procura un obstacol în raport cu care să ne evaluăm sistemul de valori și să ne arătăm, înfruntându-l, propria valoare. De aceea, atunci când dușmanul nu există, el trebuie construit”. Citatul îi aparține lui Umberto Eco și este parte a eseului “Cum ne construim dușmanul”. Aceste afirmații formează o teorie care se aplică, conform autorului, atât sistemelor totalitare cât și celor democratice. Șablonul poate fi transpus peste situația existentă în România unde, cel puțin în ultima jumătate de an, am asistat la o intensă ofensivă propagandistică pornită din zona suveranistă și care urmărea construirea unor tipologii de dușmani în direcția cărora să fie canalizată furia și nemulțumirea publică, de altfel legitimă.
La fel ca legionarii și comuniștii, suveraniștii au inventat „dușmani ai poporului și ai țării”, demonizați prin propagandă vizuală. Printre ținte – UE, Ucraina, Soros, CCR, LGBTQ+, Nicușor Dan și Mugur Isărescu.
„Revoluția” suveraniștilor nu are aprobare legală de desfășurare.
George Simion intrase în turul doi cu un avantaj de aproape două milioane de voturi, dar a pierdut clar, pe fondul unei mobilizări masive a electoratului, de aproape 65%. Nicușor Dan, felicitat de lideri europeni și de George Simion, care și-a recunoscut înfrângerea.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Autorităţile române vor să anuleze, din nou, alegerile prezidenţiale, susţine o publicaţie a propagandei ruseşti.
Românii din Republica Moldova au optat masiv pentru Nicușor Dan, chiar dacă partidul de guvernare, PAS, l-a susținut pe Crin Antonescu. Amenințați direct de Moscova, basarabenii l-au respins pe George Simion care, deși s-a declarat unionist, e perceput drept pro-rus peste Prut. Pe de altă parte, George Simion a fost votat masiv de diaspora românească din Europa, care până recent prefera candidați și partide declarat pro-europene și reformiste.
George Simion vrea să preia imaginea MAGA, iar scorul bun în alegeri îl aduce în atenția extremiștilor europeni. O politică suveranistă i-ar aduce însă României costuri economice și izolare politică.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Europenii vor să prelungească războiul chiar și prin trimiterea de trupe pe front, potrivit unei narațiuni false promovate în România de controversatul analist Dan Dungaciu.
În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii. Listele negre nu reprezintă doar apanajul suveraniștilor; Veridica a identificat cel puțin una în care apar susținători ai lui Călin Georgescu. Acest fel de ripostă le dă apă la moară conspiraționiștilor, care nu ratează nici un prilej de a se victimiza.
În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii.
Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?
Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Politicieni, influenceri și o parte din mass-media au promovat narațiuni false care țin de discursul suveranist, războaiele din Ucraina și Orient, negaționism climatic și teorii ale conspirației, de la „dictatura sanitară” la aselenizare.