Ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE şi pro-Kremlin, dar şi conţinut neofascist, combinate cu știri false, conspirații şi mitologie dacică, arată un studiu despre fenomenul dezinformării din România elaborat de disinfo.eu.
Teme principale şi vectori de propagandă
Printre temele favorite ale propagandiştilor se numără drepturile LGBTIQ+, educația sexuală şi religia. Totodată, remarcă studiul citat, în ultima perioadă au luat amploare dezinformările antisemite, cele care "demonizează" Franța și pe preşedintele Emmanuel Macron, dar şi cele în care China este dată ca exemplu de bune practici şi progres tehnologic, mai ales pe TikTok.
Deși în marea lor majoritate, naraţiunile copiază materiale din mass-media alternativă și marginală din SUA și Marea Britanie, şi dezinformările legate direct de propaganda rusească sunt foarte prezente, "camuflate" de intermediari având vechi legături cu trecutul comunist al ţării. Astfel, mișcarea „suveranistă” include politicieni, jurnaliști, influenceri de pe rețelele sociale, dar şi personalități religioase și culturale. Studiul mai notează că din cauza/datorită răspândirii frecvente a narațiunilor false, suveraniștii au devenit o forță politică semnificativă.
Combaterea dezinformării, încă la început de drum
Studiul evidenţiază însă, că, deși nu beneficiază de aceeași vizibilitate și finanțare ca mass-media mainstream, numărul publicaţiilor independente care demontează naraţiunile false cunoaşte o tot mai mare ascensiune, printre ele fiind amintite, alături de Veridica, Factual, Misreport sau Antifake.
De cealaltă parte, autoritățile române nu au reușit până în prezent să combată în mod eficient dezinformarea, deşi există unele planuri, precum Strategia națională pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării. Una din iniţiativele remarcate de autorii studiului este Inforadar, portalul MApN de combatere a ştirilor false.
Raportul aminteşte şi de eforturile ANCOM și CNA, din ultima vreme, de implicare mai activă în combaterea dezinformării, precizând însă că unele inițiative ale celor două instituţii au fost criticate pentru că erau fie confuze, fie exagerate.
