România este cea mai bogată ţară în resurse din UE, dar este sărăcită de Uniunea Europeană, potrivit eurodeputatei Diana Şoşoacă.
ȘTIRE: Am auzit aici că vă îngrijorați că un nou gazoduc (sic!) din Rusia se va duce către Ungaria și Serbia. Sincer, sper din toată inima să treacă și prin România, ca să putem și noi să avem gaze cât mai ieftine. Pentru că gazele noastre ni le-ați furat voi, marile puteri din Uniunea Europeană, care ne-ați luat toate resursele, România fiind țara cu cele mai multe resurse din Uniunea Europeană, dar pe care noi nu putem pune mâna.
Avem cele mai mari prețuri, cele mai mici salarii, cele mai mici pensii. O pensie este de 200 de euro. Trăiți dumneavoastră în felul ăsta. În plus ați spus că veți ajuta țările din estul Europei. Cum veți ajuta? Că de 18 ani de când suntem în Uniunea Europeană, nu mai avem nimic. Ne-ați distrus industria, ne-ați distrus agricultura, tot pământul nostru este al străinilor, al Italiei, al Spaniei, al israelienilor, al austriecilor. Petrolul și gazul sunt al austriecilor.
NARAŢIUNE: UE sărăceşte deliberat România, cea mai bogată ţară în resurse naturale, membră a organizaţiei.
OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antioccidentale, promovarea discursului suveranist, provocarea de proteste şi mişcări sociale antisistem.
România dispune de multe resurse, dar nu este cea mai bogată din UE
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Într-un discurs de numai 70 de secunde, ţinut la tribuna Parlamentului European, eurodeputata Diana Şoşoacă a stabilit, probabil, un nou record în materie de concentraţie de fake news-uri şi dezinformări.
Discursul său debutează în forţă, cu afirmaţia că Ungaria şi Serbia vor fi conectate printr-un gazoduct (nu gazoduc!) cu Rusia. În realitate, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a anunţat, pentru viitorul apropiat, demararea lucrărilor pentru construcţia unui nou oleoduct între Ungaria şi Serbia, care va permite aprovizionarea cu combustibili a Europei Centrale.
Naraţiunea bogăţiei în resurse naturale fără seamăn a României, intens promovată de propaganda suveranistă, este infirmată de orice statistică oficială. Astfel, cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din Europa aparţin Norvegiei, urmată de Ucraina şi Marea Britanie. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Olanda ocupă prima poziţie, urmată, la egalitate de Polonia şi România. Norvegia conduce clasamentul ţărilor europene şi în ceea ce priveşte rezervele de petrol, urmată de Marea Britanie. În Uniunea Europeană, România se află, într-adevăr, în fruntea clasamentului, dar la egalitate cu Italia şi foarte aproape de Danemarca. În privinţa zăcămintelor de uraniu, România nu apare în clasamentele relevante, Europa fiind dominată de Ucraina, iar Uniunea Europeană de Cehia, Danemarca (prin Groenlanda), Spania, Slovacia şi Ungaria. Cea mai bogată ţară europeană în minereu de fier este Ucraina, statele membre ale UE fiind irelevante la nivel mondial în acest domeniu. În ce priveşte suprafeţele agricole, România se află doar pe locul 5 în Uniunea Europeană, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Cu toate că ţara noastră deţine, astfel, 8,1% din totalul terenurilor agricole din UE, valoarea producției agricole este semnificativ mai mică, doar 4 procente din totalul comunitar, semnificând un decalaj major între extinderea terenurilor și eficiența producției.
Contrar afirmaţiilor Dianei Şoşoacă, gazele naturale ale României nu sunt furate de puterile occidentale. Cel mai mare producător de gaze naturale din ţara noastră este Romgaz, companie deţinută de statul român prin intermediul Ministerului Energiei, şi care asigură circa 50% din producţia internă de gaze naturale. Urmează OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV, dar în care statul român, tot prin Ministerul Energiei, deţine 20%. Al treilea producător de gaze naturale din România este compania americană Black Sea Oil & Gas, responsabilă, însă, de producţia a doar aproximativ 10% din totalul gazelor naturale româneşti. Împreună, cele trei companii asigură 98% din necesarul de gaze naturale al ţării, infirmând puternic ipoteza înstrăinării acestora către statele occidentale.
În mod similar afirmaţia „avem cele mai mari prețuri, cele mai mici salarii, cele mai mici pensii. O pensie este de 200 de euro.” este profund neadevărată. Potrivit Eurostat, România a avut, anul trecut, al doilea cel mai scăzut nivel (39%) al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, după Bulgaria (41%). În 2024, România a avut cele mai mici preţuri din UE la alimente, articole de mobilier și echipamente de uz casnic, precum şi pentru serviciile de recreere și cultură. Salariul mediu în România a fost, în 2024, de 1.478 de euro, depăşind Grecia – 1.418, Ungaria – 1.408 şi Bulgaria – 1.125, şi la mică distanţă de Polonia – 1.505. La fel, pensia medie în România – 382 de euro, este mai mare decât în Bulgaria – 226, şi foarte aproape de Slovacia – 386 şi Croaţia – 388. Nici măcar valoarea pensiei minime nu a fost nimerită de Diana Şoşoacă, ea având valoarea de 1.281 de lei, adică aproximativ 255 de euro. În plus, pensionarii români cu venituri sub 2.574 de lei primesc şi un ajutor anual de 800 de lei, adică încă aproximativ 13,5 euro lunar.
Ultimele afirmaţii, legate de distrugerea economiei româneşti, fac parte din eterna meta-naraţiune potrivit căreia România este o colonie occidentală, care și-a pierdut pe deplin suveranitatea și independența, fiind doar o victimă a marilor puteri europene, care urmăresc distrugerea sa fizică şi morală. Narațiunea circulă în spaţiul media autohton încă din anii ’90, având rădăcini în propaganda anticapitalistă de dinainte de Revoluţia din 1989 şi este folosită de adepții curentului suveranist sau de nostalgicii comunismului, fiind alimentată şi de propaganda rusească, care justifică astfel acţiunile brutale ale Moscovei în spaţiul est-european, în state precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia, pe care încearcă să le protejeze de „agresiunea Occidentului”.
Suveranismul moare, dar nu se predă
CONTEXT: De la declanşarea invaziei în Ucraina, Rusia pozează într-o victimă a comunității occidentale, întreţinând în acelaşi timp, naraţiunile false ce sugerează că şi statele din Europa de Est sunt supuse aceluiaşi proces. În realitate, actualul statut internaţional al statelor est-europene, de membre ale UE şi NATO, este cel care le garantează independenţa şi securitatea, spre deosebire de perioada 1944-1991, în care acestea făceau parte, contrar voinţei lor, din sfera de influenţă a URSS, un stat totalitar coordonat de Rusia şi puterea de la Moscova. Şi deşi este adevărat că unele decizii ale guvernelor acestor state se aliniază unora similare promovate de Occident, ele nu reflectă nici pe departe un statut de supunere faţă de acesta, ci sunt doar expresia aderării la valori comune, precum democraţia, libertatea de expresie, respectarea drepturilor omului etc.
„Nu ne vindem ţara” este motto-ul suveraniştilor nostalgici ai comunismului încă din anii ’90 ai secolului trecut. Născocită, spun unele voci, în birourile fostei Securităţi, şi preluată ulterior, în diferite forme, şi de propaganda rusă, lozinca a provocat antagonizarea societăţii româneşti, ducând până la (re)naşterea mişcărilor naţionaliste extremiste, susţinătoare ale patriotismului primitiv şi extrem de toxic, care contestă aderarea României la comunitatea euroatlantică şi organismele ce guvernează lumea occidentală, mai ales Uniunea Europeană şi NATO.
Şi pentru a mai tempera suspinele lacrimogene ale suveraniştilor români după bogăţiile României care iau drumul către vest, le reamintim de perioada 1944 – 1958, când ţara noastră s-a aflat sub ocupaţie militară sovietică, mascată într-o „eliberare” de sub jugul nazist, aproape toate resursele ţării au luat drumul Moscovei, într-un proces care chiar a transformat-o, neoficial, într-o colonie sovietică.
Verifică sursele:
