Românii care își manifestă patriotismul riscă să fie arestați, potrivit unei serii de clipuri care, pe lângă această narațiune falsă, conțin și mesaje xenofobe, rasiste și anti-europene. Clipurile, realizate cu ajutorul Inteligenței artificiale (AI), au fost publicate pe un cont de Facebook înființat în decembrie 2022 și au făcut milioane de vizualizări, dar au fost șterse imediat ce s-a scris despre ele în presă.
ȘTIRE: Poliția Română arestează inclusiv copii dacă aceștia spun că România e a românilor, că sunt patrioți sau își manifestă mândria că sunt români.
În paralel, tot mai mulți români pleacă în străinătate din cauza condițiilor extrem de greu de suportat în țară, dar autorităților nu le pasă.
Dimpotrivă, sunt mulțumite că pot face economie prin înlocuirea forței de muncă autohtone cu forță de muncă ieftină, din țările asiatice, de-acolo de unde vin numeroși angajați în restaurante, baruri și fast-food-uri care nu respectă normele elementare de igienă în bucătării.
Mai mult, UE ne obligă să avem taxe mari, ne interzice să spunem că România este a românilor și pentru că suntem membru UE România aparține străinilor.
Populația nu mai suportă toate aceste lucruri, tinerii protestează, au ieșit în stradă, unde plâng sau sunt extrem de nervoși și amenință parlamentarii că dacă mai continuă abuzurile împotriva poporului român, oamenii își vor face dreptate singuri.
NARAȚIUNI 1. Poliția arestează inclusiv copii dacă aceștia spun că România e a românilor, că sunt patrioți sau își manifestă mândria că sunt români. 2. România este o colonie a UE, care vrea să le șteargă românilor identitatea. 3. Străinii ocupă locurile de muncă ale românilor. 4. Asiaticii nu respectă igiena în bucătării / HoReCA.
OBIECTIV: Destabilizarea societății și amplificarea sentimentului de neputință, de furie și de frustrare în raport cu clasa politică, cu instituțiile sau cu alte categorii sociale, pentru a crea cadrul unor potențiale confruntări violente, fie verbale sau, în cele mai grave cazuri, chiar fizice.
Instigarea populației împotriva instituțiilor de forță care ”arestează românii patrioți”, sădirea sentimentului de nemulțumire și de oprimare a populației de către parlamentarii bogați, care trăiesc în lux.
În plan secund, posibila monetizare a emoțiilor rostogolite pe Facebook, având în vedere că rețeaua încurajează astfel de conținuturi video, pe care le consideră originale, deci le ”ridică” în feed.
Legislația română nu incriminează patriotismul și nimeni nu poate fi arestat fără temei legal
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În România post-decembristă nu a existat nici măcar un caz în care o persoană, cu atât mai puțin un copil, să fi fost arestată sau anchetată pentru că și-a declarat atașamentul față de țară sau pentru că a spus că „România este a românilor”.
O persoană nu poate fi arestată fără un temei legal și nu există nicăieri în legislația românească, nici în Constituție, legea fundamentală în stat, vreo prevedere legală care să interzică sau să considere infracțiune dacă spui că România este a românilor, că ești mândru de naționalitatea ta ori că ești patriot.
Patriotismul, dincolo de a fi pedepsit, e asumat de stat, autorități publice și alte instituții
România și patriotismul sunt sărbătorite în mod public, în special de 1 Decembrie, cu implicarea autorităților centrale și locale, a instituțiilor de forță ale statului român (Poliție, Jandarmerie, Armată etc.), a demnitarilor de rang înalt (președinte, prim-ministru, președinți ai camerelor Parlamentului) și a clasei politice. Mesajele oficialităților în astfel de ocazii merg deseori mai departe de o manifestare obișnuită a patriotismului, ajungând până la populism sau ultranaționalism.
De notat că 1 Decembrie 1918 reprezintă momentul de apogeu al României din punct de vedere teritorial, atunci când România includea și Basarabia, Bucovina de Nord și Cadrilaterul. Deși simbolul zilei de 1 Decembrie nu mai corespunde realităților din prezent, dat fiind faptul că ”România Mare” nu mai există de 85 de ani, Statul român continuă să celebreze Marea Unire de la 1918 ca zi națională, tocmai dintr-o mândrie sau naționalism exacerbate.
Statul român celebrează și Ziua Drapelului, cu mesaje și festivități naționaliste, patriotice, de mândrie, plătite din bugetul public, la fel ca evenimentele organizate de 1 Decembrie, care este, pe deasupra, și zi liberă prin Codul muncii, începând din 2003 și care nu presupune recuperarea orelor nelucrate.
Un alt exemplu este faptul că Academia Română este condusă în prezent de Ioan Aurel Pop, un istoric perceput drept naționalist și acuzat că ar avea un discurs protocronist și anti-occidental; astfel de acuzații au fost respinse categoric de Academia Română care s-a delimitat, oficial, de naționalismul extremist și suveranism, dar nu și de naționalism.
Clasa politică aflată la guvernare în România pune de ani de zile accentul pe patriotism și chiar naționalism
Dincolo de excesele ultra-naționaliste din discursul formațiunilor extremiste, de la PRM la AUR, patriotismul și chiar forme de naționalism au fost asumate și de partidele politice declarat pro-europene care au guvernat România de-a lungul timpului.
PSD, cel mai puternic și influent partid de pe scena politică românească, a avut o întreagă campanie electorală sub sloganul „mândru că sunt român” – a fost chiar și un episod în care partidul a fost ridiculizat pentru că a folosit pentru această campanie fotografii din Polonia și Belarus – iar de-a lungul timpului, lideri de-ai săi au adoptat deseori un discurs cu accente naționaliste și chiar și anti-occidentale; de altfel, momentele de început ale formațiunii (perioada FSN/FDSN), sunt asociate cu sloganele „voi n-ați mâncat salam cu soia”, contra diasporei occidentalizate, și „nu de vindem țara!”, împotriva investitorilor străini.
Partidele asociate cu fostul președinte Traian Băsescu – PD/PDL și PMP adoptaseră ca imnuri cântece cu mesaje patriotice scrise de Mircea Rusu („Verde înrourat” respectiv „Iarba verde de acasă”); primul dintre acestea a fost preluat și de PNL, partid care, de altfel, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 a pus accentul pe patriotismul candidatului său, Nicolae Ciucă. De notat că și în discursul public al lui Traian Băsescu, în perioada în care a fost președinte, au existat nuanțe naționaliste, în special în relația cu Republica Moldova și legat de pierderile teritoriale suferite de România.
Narațiuni re-ambalate: persecuțiile pentru idei, România e o colonie europeană, pericolul migranților
Narațiunea că în România oamenii sunt arestați pentru că exprimă o idee sau o credință a mai fost folosită; în 2024, Veridica a demontat o știre falsă potrivit căreia jandarmii au amendat cu sume uriașe copii doar pentru că și-au exprimat credință creștină; de altfel, tot în 2024 apărea o altă știre falsă potrivit căreia copiilor români li se interzice să meargă la Biserică.
Narațiunile false care prezintă România drept o colonie UE/occidentală, condusă de la Bruxelles, sunt de asemenea promovate, în diferite forme, de ani de zile, iar Veridica le-a demontat cu regularitate, explicând, de pildă, de ce nu este adevărat că reforma în justiție va duce la pierderea suveranității României, că UE jefuiește România și vrea să o transforme într-o piață pentru produse de slabă calitate, sau că aceeași UE va confisca economiile populației sau a anulat Crăciunul și a interzis numele creștine.
Nici narațiunile privind migranții nu sunt noi. S-a scris că în România vor fi aduși, ilegal, afgani, sau că va fi invadată de asiatici și africani veniți din Ucraina, ba chiar la un moment dat a circulat și o narațiune care îmbină discursul anti-imigrație cu teza că o persoană poate fi arestată doar pentru că exprimă o opinie.
Creșterea numărului de lucrători străini în România a generat noi narațiuni false privind o invazie a migranților asiatici, asta în pofida faptului că permisele de muncă pentru aceștia sunt solicitate de companiile românești (care se plâng că permisele sunt, oricum prea puține) pentru a acoperi deficitul de forță de muncă pe piața românească.
În sfârșit, în ceea ce privește așa-zisă lipsă de igienă a asiaticilor, și astfel de narațiuni false circulă demult – ele chiar au generat proteste la Ditrău, în 2020, față de angajarea a doi srilankezi la o brutărie. Astfel de narațiuni ignoră nu doar faptul că domeniul HORECA este unul dintre cele mai vizate de controale sanitare, ci și că de-a lungul anilor au fost găsite numeroase probleme în locații deținute și operate exclusiv de români.
Autoritățile române au închis deseori ochii la manifestări de ultra-naționalism extremist
În România ultimilor 35 de ani, așa-zise manifestări ale patriotismului au luat forme extreme, mergând spre ultra-naționalism, inclusiv de inspirație legionară, xenofobie, antisemitism și negaționism istoric – românii/mareșalul Antonescu nu ar fi putut fi complici la Holocaust. Autoritățile române au ales în general să ignore astfel de manifestări.
Începând cu 2002, în România, astfel de derapaje sunt considerate infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală, ulterior pedeapsa fiind înăsprită până la 5 ani. Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 privind combaterea extremismului, a xenofobiei, antisemitismului sau discursului urii, a fost dată de Guvernul Adrian Năstase ca o condiție de pre-aderare la Uniunea Europeană.
Așadar, statul român, prin Poliție și parchete, trebuia să ancheteze, deci să deschidă dosare penale, apoi să trimită spre judecare, orice manifestație extremistă, orice discurs al urii sau instigare la ură, moarte, orice act sau declarații antisemite, negarea Holocaustului ori elogierea criminalilor de război ș.a.
Însă autoritățile au aplicat extrem de rar OUG 31/2002 în primii 22 de ani după adoptarea sa și au ignorat voit sau din incompetență cazuri flagrante de manifestări neolegionare, antisemitism, negarea existenței Holocaustului în România sau discurs al urii propagat în spațiul public, ori elogierea sau martirizarea criminalilor de război.
Arătam, în 2023, cum procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război. În rarele cazuri care ajungeau în instanță, inculpații erau achitați de judecători sub diferite pretexte.
Mai mult, în prima parte a mandatului actualului procuror general, Alex Florența, parchetele au înregistrat zero autosesizări și nicio persoană nu fusese trimisă în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor de război, deși fenomenul extremist era în creștere, iar plângerile organizațiilor evreiești ori ale Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” erau ignorate. Ba mai mult, un dosar al lui Călin Georgescu din 2022, când era președinte de onoare al AUR, pentru elogierea criminalilor de război și cultul legionarilor a fost închis de Parchetul General condus de procuroarea Gabriela Scutea la scurt timp de la deschidere.
Abia după escaladarea extremismului și a avântului neolegionar, în urma anulării alegerilor din 24 noiembrie 2025 și după șocul descoperirii „patriotului” Călin Georgescu care alimenta fenomenul, polițiștii și procurorii au început să deschidă dosare penale în temeiul unei legi care exista de peste 20 de ani, dar nu fusese aplicată, deci era complet necunoscută publicului larg.
CONTEXT: Clipurile instigatoare la revoltă împotriva clasei politice au avut milioane de vizualizări după ce au fost publicate pe un cont de Facebook, (Marilena Charkaoui, deschis în 2022), între 19 - 23 noiembrie, adică imediat după ce mercenarul Horațiu Potra a fost adus în țară încătușat și plasat în arest preventiv (20 noiembrie). Potra este acuzat de procurori că, împreună cu Călin Georgescu (ai cărui adepți sunt vizați de aceste fake-news-uri) ar fi conspirat pentru a „răsturna ordinea constituțională” (răsturnarea conducerii și preluarea puterii în stat). Presa a scris și despre legăturile lui Potra cu Federația Rusă, care ar fi încercat inclusiv să prevină extrădarea lui în România.
Totodată, momentul a coincis cu perioada dinaintea unei săptămâni complicate și tensionate din punct de vedere economic, social și politic, în care lucrurile ar fi putut escalada cu ușurință pe fondul inflamării emoției în societate și al eventualelor proteste ghidate de furie. Adică furtuna perfectă:
- Decizia Guvernului Bolojan cu privire la reducerea pensiilor speciale cu 85%; pentru bugetarii care vor să rămână angajați și la stat;
- Respingerea de către breasla magistraților a oricărei propuneri de reformă înaintată de Executiv;
- Discuții despre reduceri ale numărului de angajați sau venituri din administrațiile locale și centrală.
REACȚII OFICIALE: Nu au existat reacții oficiale ale instituțiilor/organizațiilor care ar fi putut avea un rol în combaterea fake-news ori a instigării la ură și revoltă socială pe rețele de socializare (Facebook în cazul de față, Poliție / Jandarmerie, SRI etc).
Însă în urma mediatizării clipurilor instigatoare generate cu AI, în mai puțin de o zi, 13.000 de conturi, majoritar false / boți, au dispărut subit din categoria „urmăritori” ai contului-mamă „Marilena Charkaoui”.
Odată cu ele au dispărut și clipurile virale instigatoare la ură și revoltă care au strâns 5 milioane de vizualizări în puțin peste 4 zile. În a treia zi de la mediatizarea clipurilor, contul-mamă a dispărut complet de pe Facebook. Nu e clar însă dacă acest lucru s-a întâmplat din decizia coordonatorului rețelei de boți, ori a rețelei de socializare.
