FAKE NEWS: Liderii politici ai României nu reprezintă voința poporului

FAKE NEWS: Liderii politici ai României nu reprezintă voința poporului
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT   |   Candidatul partidului de extremă dreapta Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), George Simion, însoțit de fostul candidat, Călin Georgescu, după ce și-a exprimat votul în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Mogoșoaia, România, 18 mai 2025.

Partidul AUR ar trebui să guverneze România, pentru că este pe primul loc în sondaje, potrivit propagandei suveraniste.

ȘTIRE: Partidul AUR conduce detașat în preferințele electoratului din România, arată un sondaj INSCOP dat publicității. Astfel,  38.1% dintre alegători ar vota cu AUR, în timp ce PSD și PNL au scoruri de 17,4%, respectiv 16%. USR are 12,2%, iar UDMR 4,5%. Partidul SENS are 3,3%, în timp ce POT a scăzut la 3,2%. Partidul Dianei Șoșoacă, SOS, are doar 2,5%.

În acest context, merită remarcat că deși AUR conduce detașat în sondaje și a fost singurul partid care a avut candidat – asumat – în finala prezidențială, este în opoziție. În schimb, premierul României este dat de către PNL, care are 16% și mai mult ca sigur, tot acest partid va da și viitorul premier. La guvernare va participa și UDMR, partid nu are nici măcar 5% în sondaje, pragul pentru a intra în Parlament.

NARAŢIUNE: Democrația românească a fost anulată, pentru că țara nu are conducătorii pe care îi vrea poporul.

OBIECTIVE: Scăderea încrederii autorităților statului, promovarea și amplificarea discursului suveranist, provocarea de proteste şi mişcări sociale antisistem.

Desemnarea premierului nu se face pe baza sondajelor de opinie

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Potrivit Capitolului III din Constituția României (art. 102 – 115) – care legiferează rolul, structura, învestitura, funcționarea și încetarea mandatului puterii executive, desemnarea prim-ministrului României nu se face în urma sondajelor de opinie.

Articolul 103 explică foarte clar că „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. În prezent, România se află în a doua situație, după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Potrivit Biroului Electoral Central, doar șapte, din cele aproximativ 40 de formațiuni politice și candidați independenți înscrise în cursa electorală, au întrunit pragul electoral pentru accederea în Parlamentul României: Partidul Social Democrat – PSD, Alianţa pentru Unirea Românilor – AUR, Partidul Național Liberal – PNL, Uniunea Salvaţi România – USR, Partidul S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri – POT, și Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR, cu următoarele rezultate: PSD ≈ 22%, AUR ≈ 18%, PNL ≈ 13,50%, USR ≈ 12,30%, S.O.S. România ≈ 7,50%, POT ≈ 6,40%, și UDMR ≈ 6,35%.

Ca urmare a acestui fapt, fostul președinte Klaus Iohannis a decis să desemneze un premier din partea PSD, partidul cu cele mai multe locuri în Parlament, care, chiar și fără o majoritate absolută, și-a asigurat voturile necesare prin constituirea unei coaliții de guvernare cu PNL, UDMR și minoritățile naționale. Faptul că în urma evoluției ulterioare extrem de tulburi a scenei politice, prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat, nu înseamnă că automat președintele statului (interimarul Ilie Bolojan) ar fi trebuit să forțeze crearea unui nou arc guvernamental. Potrivit articolului 107 al aceleiași Constituții, în cazul demisiei premierului, „Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern”. Faptul că actualul premier interimar, Cătălin Predoiu, provine dintr-un partid care a obținut chiar mai puține procente decât ar avea în sondajul invocat de suveraniști este irelevant în acest moment, atât timp cât condiția ca el să fi fost deja membru al guvernului este îndeplinită. Până la desemnarea ca premier interimar, Predoiu era (și încă este) ministru de Interne.

În mod similar, poziționarea AUR ca partid de opoziție nu are legătură cu sondajele de opinie, ci cu rezultatul alegerilor, așa cum am arătat mai sus. Mai mult, după alegerile prezidențiale din mai, AUR a refuzat ostentativ să participe la negocierile pentru formarea unui nou guvern, convocate de noul lider de la Cotroceni, Nicușor Dan, invocând presupusa ilegitimitate a acestuia. De fapt, conducerea AUR și în special liderul partidului, George Simion, își arogă acum rolul de „principal partid de opoziție”, după ce, atât în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2024, cât și în cea prezidențială din acest an, au repetat obsesiv că formațiunea lor nu va face alianță cu nici unul din „partidele corupte care au distrus țara”, fapt ce i-ar fi pus oricum în imposibilitatea formării guvernului.

Sondajele de opinie arată că și în cazul organizării unor alegeri anticipate, AUR nu ar obține majoritatea absolută, astfel că s-ar fi văzut pus într-o situație identică cu cea a Partidului Libertății din Austria (FPÖ), formațiunea extremistă care a câștigat alegerile legislative din septembrie 2024, cu aproape 29% din voturile alegătorilor austrieci. Aceasta a fost nevoită să rămână în opoziție, după ce negocierile de cooptare a altor formațiuni în formula de guvernare au eșuat, iar o coaliție oarecum similară celei din România – formată din conservatori, social-democrați și liberali – a fost desemnată de președintele statului să formeze un nou cabinet.

De altfel, România a mai trecut printr-o situație similară, în 2009, când Partidul Democrat-Liberal a reușit formarea unei coaliții de guvernare cu UDMR, minoritățile naționale și grupul parlamentarilor independenți, deși la alegerile parlamentare din 2008 obținuse mai puține voturi decât PSD (care, la fel ca și astăzi, nu avea însă majoritate).

Întreaga argumentație de mai sus arată, deci, că democrația românească funcționează, chiar și cu sincopele ei inerente, având pârghiile legislative pentru a evita crizele majore și vidul de putere. Iar faptul că la un moment dat, în cursul unui ciclu electoral, un partid de opoziție devine preferatul electoratului, nu presupune automat aducerea acestuia la putere, acest statut fiind dobândit numai prin alegeri. În plus, putem invoca la acest capitol și credibilitatea aproape inexistentă a operatorilor de sondaje electorale, care de ceva vreme nu reușesc deloc să reflecte în mod real opțiunile electorale ale românilor.

Campania electorală suveranistă continuă

CONTEXT: Deși alegerile prezidențiale s-au încheiat, iar câștigătorul a fost deja validat în funcție de parlament, suveraniștii români par a continua campania electorală, forțând declanșarea de alegeri anticipate, și manipulând opinia publică prin invocarea celor „cinci milioane de voturi” primite de liderul AUR George Simion în turul doi al scrutinului prezidențial. Acest scor ar propulsa formațiunea în fruntea unui eventual viitor clasament electoral, deși, evident, nu există absolut nici o garanție că respectivul capital electoral ar fi automat transferat către formațiunea extremistă, în eventualitatea organizării de alegeri legislative. De fapt, în primul tur de scrutin al prezidențialelor din acest an, cu tot cu votanții (mult mai numeroși decât ai săi) atrași în urma eliminării din cursă a lui Călin Georgescu și a Dianei Șoșoacă, precum și a retragerii Anamariei Gavrilă, George Simion a obținut doar 3.862.761 de voturi.

Aceste date nu îl împiedică, însă, pe liderul extremist Simion, aflat într-un nou periplu prin străinătate, să reia subiectele din campania electorală pentru prezidenţiale, acum pe un ton şi mai agresiv, condimentat din plin cu narațiuni false legate de intrarea României în război și sărăcirea țării de către malefica Uniune Europeană.

De altfel, în acest moment, autoritățile române se luptă cu o intensă campanie de dezinformare promovată dinspre spectrul suveranist, menită să influențeze opinia publică din România, care „prezintă toate caracteristicile dezinformării rusești”, potrivit ministerului român de Externe. „În ultimii ani, și tot mai intens în ultimele luni, a avut loc o campanie susținută de manipulare și interferență informațională străină menită să influențeze opinia publică din România și, cel mai recent, alegerile din țară. Această campanie este încă în desfășurare și prezintă toate caracteristicile dezinformării rusești și ale campaniilor mascate de propagandă anti-NATO și anti-UE”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Timp citire: 5 min