Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune că Rusia pregătește o nouă mobilizare, care ar putea fi urmată de un atac asupra Statelor Baltice. Afirmația a declanșat un puternic – și neobișnuit – răspuns negativ în Estonia.
Ministrul estonian de externe afirmă că Moscova va rămâne agresivă, chiar și după o eventuală pace în Ucraina.
În luna martie, Estonia a revenit în atenția presei: pe rețelele sociale au apărut grupuri dedicate unei entități fictive, „Republica Populară Narva”, iar o dronă care a intrat în țară la granița estică s-a prăbușit în apropierea unei centrale electrice de lângă Narva.
Februarie 2022 a venit cu o lovitură zdrobitoare pentru sentimentului de siguranță.
Kremlinul acuză statele baltice că se pregătesc să invadeze Kaliningradul iar Europa, „vicleană” și subordonată intereselor „elitelor globaliste locale”, se pregătește de război. Rusia va sparge blocada „piraților occidentali” care arestează vasele flotei fantomă rusești și va răspunde cu aceeași monedă, amenință Nikolai Patrușev, fost secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. În acest timp, Igor Dodon, o acuză pe Maia Sandu că șantajează Bruxellul cu unirea Republicii Moldova cu România.
Pretențiile SUA vizavi de Groenlanda trebuie tratate cu seriozitate, chiar dacă s-a întâmplat ca Donald Trump să confunde Groenlanda cu Islanda. În Estonia, sinuozitățile politicii americane sunt urmărite cu deosebită anxietate.
Scăderea influenței Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhiei Moscovei, care se află sub controlul Kremlinului, provoacă indignarea propagandei ruse, inclusiv a biroului de presă al Serviciului rus de Informații Externe.
În Estonia mocnește un conflict între politicienii din coaliția aflată la guvernare și președintele Alar Karis, care a luat în ultima perioadă o serie de decizii considerate neobișnuite pentru direcția tradițională a politicii externe și interne a țării.
Belarus, aliatul cel mai apropiat al Rusiei, și-a intensificat operațiunile hibride împotriva vecinilor săi din UE, direcționând migranți către frontierele acestora și tolerând contrabanda tot mai îndrăzneață. Scopul? Crearea de instabilitate.
Un influencer rusofon din Estonia a fost arestat după ce vreme de ani de zile a promovat narațiunile Moscovei. Oleg Besedin avea legături financiare atât cu Rusia, cât și cu partidele politice estoniene susținute de comunitatea rusofonă.
Partidele care alcătuiesc actuala coaliție de guvernare din Estonia au suferit o înfrângere drastică în alegerile locale, pierzând în fața formațiunii susținute de populația rusofonă a țării. Rezultatul ar putea prevesti probleme (și o posibilă schimbare de direcție) în perspectiva alegerilor parlamentare de peste doi ani.
Expert: „Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”
Războiul din Ucraina a demonstrat faptul că nu mai există război modern unde să nu fie folosite dronele.
Criza migranților, parte a războiului hibrid purtat de Belarus (și Rusia) împotriva UE.
Din Caucaz până în Asia Centrală și Statele Baltice, foștii aliați se distanțează de orbita Moscovei, creează noi parteneriate și contestă în mod deschis premisele care au stat la baza dominației Rusiei.
Lituania, Letonia și Estonia au fost întotdeauna vulnerabile la un atac din partea Rusiei. Individual, fiecare din ele ar reprezenta o pradă relativ ușoară pentru enormul vecin de la sud, care are la dispoziție resurse militare, economice și umane net superioare.
Dată fiind vulnerabilitatea Statelor Baltice la un atac rusesc, tot mai multe voci susțin că acestea ar trebui să își abordeze eforturile de apărare în ansamblu, pentru a suplimenta mai eficient ajutorul NATO.
Deși Estonia este lider în clasamentul privind libertatea presei, propagandiștii ruși susțin că jurnalismul în limba rusă trece prin momente grele în această țară baltică. Dar jurnaliștii nu sunt de acord cu această evaluare.
Politicienii cu poziții pro-ruse (sau cel puțin ambigue) și cu profilul unor lideri cu mână de fier sunt favoriți în actuala cursă electorală din principalele trei orașe din Letonia. Se va răspândi această tendință și la nivel național?
Schimbările în politica SUA cu privire la problemele de securitate ale Europei au provocat frământări în Letonia. În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar. Ambele părți sunt însă de acord că Statele Baltice trebuie să se bazeze mai mult pe propriile eforturi.
În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
UE spune că Moscova nu le mai poate şantaja cu resursele sale.
Liderii UE discută soluții de finanțare a înarmării în fața pericolului rus și modalități de răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump.
Ţările baltice au devenit colonii ale SUA, acţionând numai la ordinul Washingtonului, potrivit propagandei ruse în România.
---copie-image.webp)
Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.
Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.