Schimbările în politica SUA cu privire la problemele de securitate ale Europei au provocat frământări în Letonia. În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar. Ambele părți sunt însă de acord că Statele Baltice trebuie să se bazeze mai mult pe propriile eforturi.
În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
UE spune că Moscova nu le mai poate şantaja cu resursele sale.
Liderii UE discută soluții de finanțare a înarmării în fața pericolului rus și modalități de răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump.
Ţările baltice au devenit colonii ale SUA, acţionând numai la ordinul Washingtonului, potrivit propagandei ruse în România.
Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.
Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.
Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.
După două decenii de apartenență la UE și NATO, Statele Baltice nu și-au conectat încă pe deplin infrastructura la cea din țările partenere. Infrastructura feroviară rămâne îndeosebi o provocare.
După două decenii de apartenență la UE și NATO, Statele Baltice nu și-au conectat încă pe deplin infrastructura la cea din țările partenere. Infrastructura feroviară rămâne îndeosebi o provocare.
Țările de la frontiera cu Rusia sunt cele mai vulnerabile.
O activistă din Letonia a fost condamnată la închisoare pentru arborarea drapelului rus, potrivit unei știri false promovate de propaganda pro-Kremlin.
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Partide politice din Estonia încearcă să le ia rusofonilor dreptul de vot și să alunge din țară Biserica Ortodoxă Rusă, văzută ca o propagandistă a Kremlinului.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
În statele baltice, partidele care apără în mod tradițional interesele minorității rusofone se confruntă cu pierderi, deoarece războiul i-a îndepărtat pe unii dintre alegătorii lor.
Din cauza amenințărilor de tip hibrid, Finlanda și-a închis granițele cu Rusia, iar Estonia i-ar putea urma în curând exemplul.
Londra acuză Teheranul că-și folosește influența pentru a destabiliza regiunea.
Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.
În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.