Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.
Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.
Pe măsură ce se intensifică discuțiile despre pace în Ucraina cu înghețarea actualei linii a frontului, o parte din partenerii Kievului, inclusiv Letonia, consideră că acesta ar fi un scenariu periculos.
După două decenii de apartenență la UE și NATO, Statele Baltice nu și-au conectat încă pe deplin infrastructura la cea din țările partenere. Infrastructura feroviară rămâne îndeosebi o provocare.
După două decenii de apartenență la UE și NATO, Statele Baltice nu și-au conectat încă pe deplin infrastructura la cea din țările partenere. Infrastructura feroviară rămâne îndeosebi o provocare.
Țările de la frontiera cu Rusia sunt cele mai vulnerabile.
O activistă din Letonia a fost condamnată la închisoare pentru arborarea drapelului rus, potrivit unei știri false promovate de propaganda pro-Kremlin.
Statele Baltice au o istorie asemănătoare și în general se susțin reciproc. Există, totuși, o rivalitate cordială în ceea ce privește viteza individuală de dezvoltare, iar la acest capitol Letonia nu reușește să țină pasul.
De la vinul lui Dmitri Medvedev, până la materii prime pentru industria armamentului, importurile rusești tranzitează Letonia.
Partide politice din Estonia încearcă să le ia rusofonilor dreptul de vot și să alunge din țară Biserica Ortodoxă Rusă, văzută ca o propagandistă a Kremlinului.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
Teama de un război cu Rusia are un impact psihologic asupra letonilor. Autoritățile încearcă să-i liniștească, subliniind că Moscova nu are capacitatea de a duce un război împotriva NATO.
Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.
În ultima vreme s-au înmulțit avertismentele despre un posibil atac al Rusiei împotriva NATO. Există cu adevărat o amenințare iminentă, sau este mai degrabă folosit ca un pretext pentru a crește gradul de pregătire a aliaților?
Mai multe țări au anunțat că vor boicota Jocurile Olimpice de la Paris în urma deciziei Comitetului Internațional Olimpic (CIO) de a permite atleților din Rusia să participe la acest eveniment. Letonia se alătură și ea acestui grup de țări, deșii nu toți letonii (în special sportivii și suporterii) par a fi de acord cu decizia autorităților.
În statele baltice, partidele care apără în mod tradițional interesele minorității rusofone se confruntă cu pierderi, deoarece războiul i-a îndepărtat pe unii dintre alegătorii lor.
Din cauza amenințărilor de tip hibrid, Finlanda și-a închis granițele cu Rusia, iar Estonia i-ar putea urma în curând exemplul.
Londra acuză Teheranul că-și folosește influența pentru a destabiliza regiunea.
Există îngrijorări în Țările Baltice că revenirea lui Donald Trump ar putea însemna politici americane haotice. Dacă Joe Biden rămâne, lucrurile ar fi ”business as usual”.
În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.
O conductă de gaz submarină și un cablu de telecomunicații care leagă Finlanda și Estonia sub Marea Baltică au fost...
Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.
Estonia ar putea deveni un jucător important în mineritul de metale rare. Potențialul acestui sector este amenințat însă de îngrijorări vizavi de protecția mediului, concurența externă și opoziția locală față de activitățile de minerit.
Estonia are un sistem educațional de top, dar doar în estonă. Există un sistem paralel pentru rusofoni, pe care autoritățile doresc acum să-l elimine.
Letonia face obligatorie participarea la serviciul de apărare a statului (SAS), în cadrul unor eforturi mai ample de consolidare a securității sale.
Cinci țări al UE din vecinătatea Ucrainei solicită prelungirea restricțiilor pentru a-și proteja piețele interne.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Informaţiile false s-au referit cu predilecţie la colaborarea militară lituaniano-poloneză care ar pregăti un atac împotriva Rusiei.
Estonia e pe punctul de a deveni cel mai progresist stat ex-sovietic în privința drepturilor LGBT+. Politicienii conservatori se opun demersului, dar populația pare mai tolerantă decât ei.
După ce respectatul ministru leton de externe Edgars Rinkēvičs, a fost ales președinte, zilele coaliției pro-europene de guvernare ar putea fi numărate.
Donații
Veridica.md