Ucraina va lovi infrastructura critică a statelor baltice cu drone, potrivit propagandei pro-Kremlin, care interpretează în stil propriu un avertisment al Lituaniei privind o posibilă operațiune rusă sub steag fals.
Cel mai loial aliat al Rusiei, Belarusul, participă la operațiuni hibride împotriva Statelor Baltice: redirecționează fluxuri de migranți către granițele acestora, recrutează spioni și promovează narațiunile Kremlinului. Va fi Aleksandr Lukașenko dispus să își angreneze țara într-o operațiune militară rusă în regiune?
Rusia ar putea pregăti o operațiune – hibridă, sub steag fals, sau chiar un atac limitat – împotriva unei țări NATO, pentru a testa răspunsul Alianței. Momentul actual, în care mari puteri occidentale sunt distrase (probleme politice interne, războiul din Iran etc.) ar fi unul prielnic pentru Moscova, iar țintele cele mai probabile sunt considerate Polonia și statele baltice.
O reclamă care sugera ca rușii „furioși” să fie gătiți la grătar a scos în evidență tensiunile în relația Estoniei cu minoritatea rusă. Mulți estoni consideră că minoritatea rusă este loială Moscovei și folosită de aceasta, în timp ce membrii comunității consideră că drepturile lor sunt încălcate.
Ucraina și Rusia se acuză reciproc că dirijează drone în spațiul NATO
Rusa este, de câteva sute de ani, un instrument de promovare a politicilor Moscovei. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică.
Drone ucrainene de luptă au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian al Statelor Baltice. Incidentele au generat tensiuni politice, dar și suspiciuni că Rusia ar fi cea care a bruiat și deviat dronele, în condițiile în care în regiune s-au înregistrat în ultimii ani numeroase provocări rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune că Rusia pregătește o nouă mobilizare, care ar putea fi urmată de un atac asupra Statelor Baltice. Afirmația a declanșat un puternic – și neobișnuit – răspuns negativ în Estonia.
Ministrul estonian de externe afirmă că Moscova va rămâne agresivă, chiar și după o eventuală pace în Ucraina.
În luna martie, Estonia a revenit în atenția presei: pe rețelele sociale au apărut grupuri dedicate unei entități fictive, „Republica Populară Narva”, iar o dronă care a intrat în țară la granița estică s-a prăbușit în apropierea unei centrale electrice de lângă Narva.
Februarie 2022 a venit cu o lovitură zdrobitoare pentru sentimentului de siguranță.
Kremlinul acuză statele baltice că se pregătesc să invadeze Kaliningradul iar Europa, „vicleană” și subordonată intereselor „elitelor globaliste locale”, se pregătește de război. Rusia va sparge blocada „piraților occidentali” care arestează vasele flotei fantomă rusești și va răspunde cu aceeași monedă, amenință Nikolai Patrușev, fost secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. În acest timp, Igor Dodon, o acuză pe Maia Sandu că șantajează Bruxellul cu unirea Republicii Moldova cu România.
Pretențiile SUA vizavi de Groenlanda trebuie tratate cu seriozitate, chiar dacă s-a întâmplat ca Donald Trump să confunde Groenlanda cu Islanda. În Estonia, sinuozitățile politicii americane sunt urmărite cu deosebită anxietate.
Scăderea influenței Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhiei Moscovei, care se află sub controlul Kremlinului, provoacă indignarea propagandei ruse, inclusiv a biroului de presă al Serviciului rus de Informații Externe.
În Estonia mocnește un conflict între politicienii din coaliția aflată la guvernare și președintele Alar Karis, care a luat în ultima perioadă o serie de decizii considerate neobișnuite pentru direcția tradițională a politicii externe și interne a țării.
Belarus, aliatul cel mai apropiat al Rusiei, și-a intensificat operațiunile hibride împotriva vecinilor săi din UE, direcționând migranți către frontierele acestora și tolerând contrabanda tot mai îndrăzneață. Scopul? Crearea de instabilitate.
Un influencer rusofon din Estonia a fost arestat după ce vreme de ani de zile a promovat narațiunile Moscovei. Oleg Besedin avea legături financiare atât cu Rusia, cât și cu partidele politice estoniene susținute de comunitatea rusofonă.
Partidele care alcătuiesc actuala coaliție de guvernare din Estonia au suferit o înfrângere drastică în alegerile locale, pierzând în fața formațiunii susținute de populația rusofonă a țării. Rezultatul ar putea prevesti probleme (și o posibilă schimbare de direcție) în perspectiva alegerilor parlamentare de peste doi ani.
Expert: „Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”
Războiul din Ucraina a demonstrat faptul că nu mai există război modern unde să nu fie folosite dronele.
Criza migranților, parte a războiului hibrid purtat de Belarus (și Rusia) împotriva UE.
Din Caucaz până în Asia Centrală și Statele Baltice, foștii aliați se distanțează de orbita Moscovei, creează noi parteneriate și contestă în mod deschis premisele care au stat la baza dominației Rusiei.
Lituania, Letonia și Estonia au fost întotdeauna vulnerabile la un atac din partea Rusiei. Individual, fiecare din ele ar reprezenta o pradă relativ ușoară pentru enormul vecin de la sud, care are la dispoziție resurse militare, economice și umane net superioare.
Dată fiind vulnerabilitatea Statelor Baltice la un atac rusesc, tot mai multe voci susțin că acestea ar trebui să își abordeze eforturile de apărare în ansamblu, pentru a suplimenta mai eficient ajutorul NATO.
Deși Estonia este lider în clasamentul privind libertatea presei, propagandiștii ruși susțin că jurnalismul în limba rusă trece prin momente grele în această țară baltică. Dar jurnaliștii nu sunt de acord cu această evaluare.
Politicienii cu poziții pro-ruse (sau cel puțin ambigue) și cu profilul unor lideri cu mână de fier sunt favoriți în actuala cursă electorală din principalele trei orașe din Letonia. Se va răspândi această tendință și la nivel național?
Schimbările în politica SUA cu privire la problemele de securitate ale Europei au provocat frământări în Letonia. În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar. Ambele părți sunt însă de acord că Statele Baltice trebuie să se bazeze mai mult pe propriile eforturi.
În timp ce unii susțin că Statele Baltice au fost abandonate de un partener strategic major, alții insistă asupra necesității ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere militar.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.
Letonia trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu de apărare: pe termen scurt, poate fi vizată de atacuri hibride, iar pe termen lung se poate confrunta chiar și cu un atac mai amplu, direct.