Războiul din Ucraina pune sub semnul întrebării organizarea Jocurilor Olimpice de la Paris, aliații Kievului amenințând cu boicotul

Războiul din Ucraina pune sub semnul întrebării organizarea Jocurilor Olimpice de la Paris, aliații Kievului amenințând cu boicotul
© EPA-EFE/Yong Teck Lim / POOL   |   Arturs Zagars din Letonia (tricou negru) înscrie un coș împotriva lui Daniel Theis al Germaniei în timpul jocului din sferturile de finală a Campionatului Mondial de Baschet FIBA dintre Germania și Letonia din Manila, Filipine, 5 septembrie 2023.

Invadarea Ucrainei a avut repercursiuni și în lumea sportului. Din primăvara lui 2022, sportivii, echipele naționale și staff-urile tehnice din Rusia (și în majoritatea cazurilor și din Belarus) au fost excluse din toate competițiile internaționale. Cu alte cuvinte, sportul a devenit unul din sectoarele unde sancțiunile împotriva Rusiei au funcționat. De pildă, echipele de hochei pe gheață ale Rusiei și Belarusului nu participă la Cupa Mondială. Cu toate acestea, sportivii ruși pot reprezenta echipele din alte țări – mulți hocheiști ruși joacă pentru cluburi din NHL din Statele Unite și Canada, iar unii fotbaliști sunt legitimați la cluburi din Europa de Vest.

În același timp, există și situații unde sportivii din ambele „țări sancționate” au primit undă verde. Astfel, în luna septembrie, Federația Internațională de Natație (FINA) a permis atleților ruși și belaruși să participe ca „sportivi neafiliați” în competiții internaționale de înot. O lună mai târziu, Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) a fost foarte aproape să dea undă verde participării selecționatei ruse de tineret (U17) în competițiile internaționale. Cu toate acestea, UEFA a abandonat această idee după ce mai multe federații de fotbal s-au împotrivit acestei decizii.

Indignare privind decizia CIO de a permite sportivilor ruși să participe sub drapel neutru

În decembrie 2023, Comitetul Internațional Oliumpic a anunțat că sportivii din Rusia și Belarus pot lua parte la Jocurilor Olimpice în calitate de „sportivi individuali neutri”, fiind însă privați de însemnele specifice ale țării lor (drapel, imn și alte caracteristici).

În Letonia, decizia CIO nu a fost văzută cu ochi buni. Multă lume a criticat această hotărâre, inclusiv politicieni. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că decizia nu este corectă nici din punct de vedere etic, nici legal. Rinkevics susține că o parte din acești sportivi sunt sprijiniți financiar de entități supuse sancțiunilor UE. Același punct de vedere a fost susținut și de secretarul general al Organizației Trans-Atlantice Letone (LATO), Sigita Struberga. Nu poți considera un sportiv rus sau belarus „bun” doar pentru că se ferește să-și exprime public susținerea față de război. Când primesc bani de la întreprinderile de stat din Rusia, acești sportivi devin complici, a declarat Struberga pentru Veridica. Astfel, sancțiunile îndreptate împotriva acestor întreprinderi trebuie să vizeze și sportivii.

Parlamentarii letoni au trimis o scrisoare președintelui și Parlamentului Franței, solicitând interzicerea intrării în țară a atleților din Rusia și Belarus. „Potrivit principiilor care stau la baza politicii externe a Federației Ruse, una din modalitățile de promovare a propriilor valori constă în folosirea  instrumentelor de tip „soft power” în dezvoltarea relațiilor cu alte țări. Sportul este și el o țintă a acestor demersuri. Rusia se folosește de participarea „sportivilor neutri” în competițiile internaționale pentru a-și promova propria propaganda, prin care proslăvește forțele sale armate și impulsonează campania de mobilizare”, susțin deputații letoni.  

Letonia a ales să nu dubleze criticile la adresa Comitetului Internațional Olimpic cu decizia de a boicota Jocurile Olimpice. Deocamdată, Comitetul Olimpic Leton (LOC) susține că nu există vreun motiv pentru a lua în considerare un eventual boicot. Cu toate acestea, Letonia se coordonează cu celelalte state baltice și cu alte țări, precum Ucraina, Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, iar împreună urmează să abordeze o strategie și o viziune comună. „Decizia privind participarea la Olimpiadă va fi luată puțin mai târziu. Am încredere deplină în Comitetul Olimpic Leton, care laolaltă cu comitetele relevante ale altor țări care împărtășesc aceeași viziune, va lua decizia corectă. Încă mai este timp pentru a face tot ce ne stă în putere pentru a schimba decizia CIO”, a adăugat președintele Rinkevics.

Sigita Struberga spune că opoziția față de participarea Rusiei la Olimpiadă se datorează faptului că acest eveniment sportiv este foarte important pentru Moscova, pentru care evenimentul „reprezintă o modalitate de a-și demonstra puterea […] Legătura dintre politică și sport este foarte puternică. Nu este corect să spui că sportul e doar sport și nimic mai mult, nevând nicio corelare cu politicul […] Întotdeauna Olimpiada a fost un mediu pentru folosirea de soft power”. Totuși, nu toate țările par să se poziționeze la fel, iar unele și-au arătat sprijinul față de Rusia în conflictul din Ucraina. O a treia categorie ese a celor care cred că Jocurile Olimpice reprezintă un simbol al păcii.

Unii letoni susțin boicotarea Olimpiadei, în timp ce alții spun că nu este corect ca aceasta să fie anulată din cauza Rusiei

Până acum, reacțiile sportivilor letoni la decizia CIO au fost variate. Unii au ales să păstreze tăcerea, unii spun că nu vor merge la Paris dacă rușii și belarușii vor fi prezenți, în vreme ce alții și-a exprimat dorința de a participa.

„Consider că decizia CIO nu este una corectă. Iar noi, sportivii, putem lua atitudine în această privință”, spune Naurius Miezis, campion olimpic cu reprezentativa de baschet 3x3 a Letoniei. La rândul său, atletul Arnis Rumbenieks a anunțat că nu va participa la Olimpiadă, fiindcă „normele etice sunt mai importante pentru familia mea. Nu avem nimic în comun cu un astfel de vecin [Rusia]”.

Cu toate acestea, mai mulți sportivi s-au ferit să comenteze public decizia CIO, sau și-au exprimat speranța că forul olimpic internațional va reveni asupra deciziei. „Cred că este o chestiune pe care guvernul și Comitetul Olimpic Leton trebuie s-o rezolve. Va fi o decizie comună, nu doar a Letoniei, ci a lumii întregi, în special a țărilor occidentale. E greu pentru un sportiv să ia o astfel de hotărâre, să pierzi astfel șansa de a participa la Jocurile Olimpice”, a declarat halterofilul Artus Plesnieks pentru cotidianul „Latvijas Avize”, adăugând totodată că în plan personal își dorește să boicoteze Olimpiada, însă ca sportiv și-ar dori să câștige o medalie. 

Călărețul Kristaps Neretnieks, care concurează în proba de sărituri peste obstacole în competiția ecvestră la Jocurile Olimpice, este de părere că sportivii letoni ar trebui să participe la Olimpiadă. “De ce trebuie eu, ca sportiv, să sufăr din cauza războiului prelungit al Rusiei din Ucraina? Ce rezolvăm dacă boicotăm Olimpiada? Nimic. Consider că sportivii din Ucraina, Letonia, Estonia și Lituania ar trebui să își poarte cu mândrie culorile naționale pe stadionul olimpic și să concureze în așa fel încât imnurile noastre naționale să răsune la Paris”, a comentat Neretnieks, menționând de asemenea că boicotarea Olimpiadei le va deschide altora calea spre victorie, inclusiv celor care participă sub drapel neutru.

Niciun sportiv nu și-a declarat public sprijinul pentru decizia CIO de a permite anumitor sporitivi ruși și belaruși să ia parte la Olimpiadă.

Cât despre societatea letonă, potrivit unui sondaj realizat de difuzorul public din Letonia, “lsm.lv” împreună cu centrul de cercetare „Norstat”, majoritatea letonilor nu susțin un eventual boicot. De notat, totuși, că studiul indică o susținere mai puternică în favoarea participării la Olimpiadă din partea etnicilor ruși și a altor minorități etnice din Letonia. Peste jumătate dintre cei intervievați din ambele grupuri au declarat că sportivii letoni ar trebui să participe, chiar dacă rușilor și belarușilor li se permite prezența. Dintre etnicii letoni, doar 18% sunt total de acord că sportivii letoni trebuie să participe cot la cot cu reprezentanții din Rusia și Belarus. 17% sunt oarecum de acord, 20% nu au vreo părere, 17% sunt oarecum împotriva participării, iar 20% susțin cu tărie că Olimpiada de la Paris trebuie să aibă loc fără prezența Letoniei atâta timp cât sportivilor ruși și belaruși li se permite să participe.

Toate scenariile sunt pe masă

Jurnalistul sportiv Ilmars Sturiska este de părere că mulți așteaptă să vadă și cum va reacționa Ucraina. Kievul va alege să participe, iar Letonia îi va urma exemplul, spune Sturiska, care oferă un motiv suplimentar pentru care letonii vor alege probabil să meargă la Paris: atât sportivii cât și oficialii își doresc acest lucru.

Olimpiada din acest an poate fi una specială pentru Letonia, deoarece naționala de baschet a țării are o șansă bună de a participa la o Olimpiadă pentru prima dată în istoria acestui sport în Letonia. Mai trebuie să treacă de un turneu de calificare pre-olimpic, însă faptul că naționala letonă a terminat pe locul cinci la Campionatele Mondiale din 2023 le dă speranțe fanilor letoni. Iar baschetul, care este unul dintre cele mai populare sporturi din această țară. Până și suporterii comentează pe platformele online și rețelele de socializare dacă echipa națională ar trebui sau nu să joace la Olimpiadă dacă obține calificarea. Comunitatea de baschet consideră că „din cauza unor ruși, nu trebuie să refuzăm selecționatei noastre șansa de a străluci la Olimpiadă”, susține Sturiska.

Secretarul general LATO, Sigita Struberga este de părere că sportivii letoni nu ar trebui să participe la Olimpiadă, deși înțelege foarte bine că o astfel de decizie nu se ia ușor. „În locul lor, eu nu aș participa laolaltă cu atleți din Rusia, Belarus indiferent sub ce drapel al concura. Dar înțeleg că oamenii sunt diferiți, iar sportivii au muncit din greu pentru a putea merge la Paris. Este o chestiune delicată”, a adăugat Struberga

Alte opinii
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.