În spatele fațadei de reziliență se ascunde un sistem care se bazează din ce în ce mai mult pe confiscarea de bunuri, loialitatea politică și îmbogățirea unei noi elite.
Valoarea estimată a PIB a fost de peste 1.300 de miliarde de lei.
Aderarea Republicii Moldova va duce la prăbușirea economiei UE, afirmă propaganda pro-Kremlin, care trece peste faptul că economia Moldovei reprezintă doar 0,1% din cea a UE.
Kremlinul are nevoie de banii rușilor, așa că propaganda le spune acestora că trebuie să fie recunoscători că li se măresc taxele, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că reducerea resurselor statului are drept consecință și intensificarea disputelor dintre instituțiile de forță.
Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%, comparativ cu trimestrul precedent.
În aceeași perioadă, puterea de cumpărare a românilor s-a majorat cu peste 120 de procente.
Sute de companii belaruse sprijină efortul de război al Rusiei, căreia îi livrează, printre altele, obuze, drone, sașiuri pentru vehicule militare și componente importate din Occident.
Bugetul Rusiei transmite un mesaj clar: Rusia se pregătește să trăiască (și să lupte) ca o fortăreață sub asediu în anii ce vor urma, chiar dacă acest lucru va secătui treptat vitalitatea economiei și a societății sale.
Instituția financiară prognozează o creștere de doar 1% a PIB-ului României.
Opoziția îl acuză pe Radu Miruță că este „părtaș la distrugerea companiilor mici și mijlocii din România”.
Ucraina se confruntă cu dependență tot mai mare de susținerea occidentală. Rusia se apropie de limite fiscale critice în următoarele 12–24 de luni. Între timp China, Statele Unite, dar și o serie de țări terțe, au câștiguri economice în urma războiului.
Aceasta va fi dezbătută și supusă votului luni, 13 octombrie.
Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an.
Instituţia a renunţat la autoturismele cu şofer ale RAAPPS, în favoare unor Dacia Duster, care vor fi conduse de angajaţi.
Demisia forțată a lui Kozak arată că „garda veche” de la Kremlin e înlocuită de o echipă gata să execute ordinele șefului fără să comenteze, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și ce face acum un agent GRU/FSB fugit din Occident după ce a dat un tun de 2 miliarde și ce probleme bugetare are Rusia.
Țara noastră se află într-o companie „selectă”, alături de Austria și Germania.
Misiunea va analiza recentele evoluții economice ale României.
Rețelele, platformele și serviciile care odată promiteau confort și deschidere sunt acum din ce în ce mai mult modelate de controlul statului, izolarea geopolitică și exodul specialiștilor.
Producția industrială și consumul au contribuit la declin
Ministrul Finanţelor avertizează asupra riscului de intrare în recesiune.
BNR prognozează o reducere lentă a acesteia în următoarele trei trimestre.
Ministrul Economiei Radu Miruță a semnat hotărârea de guvern pentru licența de exploatare de la Baia de Fier.
Influencerul Andrew Tate susține că banii pot „dispărea” din economie după ce trec prin mai multe tranzacții bancare succesive, din cauza taxelor și comisioanelor.
---copie-image.webp)
Pagubele estimate sunt mici și nu au fost înregistrate victime omenești.
Kremlinul vrea să spele mințile copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și să îi îndoctrineze ca pe cei ruși. Un alt obiectiv al lui Putin e crearea unei noi elite, a cărei supraviețuire să depindă de cea a regimului, iar în acest scop în Rusia a început redistribuirea averilor.
BNR estimează o creştere accentuată a inflației în viitorul apropiat.
PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 460,427 miliarde de lei.
Cu războiul din Ucraina bine intrat în cel de-al treilea an, o întrebare critică necesită un răspuns din ce în ce mai urgent: cum va reintegra Rusia numărul tot mai mare de cetățeni care se întorc de pe front sau care au devenit dependenți economic de efortul de război?
O criză a cartofilor, care sunt un aliment de bază în Belarus, arată eșecul modelului economic impus de dictatorul Aleksandr Lukașenko.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
De la începutul războiului la scară largă din Ucraina în 2022, Rusia a devenit din ce în ce mai opacă – statistic, economic și social. Datele oficiale sunt din ce în ce mai inaccesibile sau incerte, în timp ce indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, inflația sau balanța comercială, de cele mai multe ori nu reușesc să surprindă transformările nuanțate prin care trece societatea rusă. În acest context, indicatorii indirecți sau comportamentali (în special cei legați de cheltuielile de consum) devin instrumente critice pentru înțelegerea realității din interiorul țării. Doi astfel de indicatori ies în evidență: cheltuielile asociate cu serviciile alimentare și consumul de alcool. La prima vedere, cele două categorii pot părea banale. Cu toate acestea, ele contribuie la o mai bună înțelegere a mentalității unei societăți vizate atât de sancțiuni externe, cât și de represiuni politice interne.