Lupta împotriva internetului arată că regimul Putin încearcă să reorganizeze viața cotidiană în jurul logicii securității, a controlului și a dependenței de o infrastructură controlată de stat. Paradoxul este că acest atac vizează tocmai unul dintre puținele domenii în care Rusia avea un real potențial de modernizare: economia digitală.
Creșterea prețurilor globale la energie pune presiune asupra rezervelor valutare ale țării, care nu a majorat încă preţurile carburanţilor la pompă.
Rusia, la fel ca alte țări cu zăcăminte importante de petrol, a economisit o parte din veniturile sale petroliere pentru generațiile viitoare și pentru stabilitate. După 2022, Moscova a început să-și utilizeze fondul suveran creat în acest scop pentru a finanța un război care generează instabilitate pe viitor.
La patru ani de la începutul războiului, relațiile comerciale dintre UE și Rusia au fost radical remodelate, dar nu au dispărut.
„Stresul” socio-politic în rândul populației României este la fel de ridicat ca înaintea alegerilor din 2024/2025.
Rusia a invadat Ucraina pentru a o readuce în orbita sa. După ani de război, rușii s-ar mulțumi chiar și cu obținerea unor teritorii. Ar fi însă o victorie a la Pirus, întrucât Rusia nu are resursele pentru a reconstrui și administra eficient zonele devastate de război.
Comunismul ungar a fost tolerat pentru că le-a oferit oamenilor siguranță și câteva mici libertăți. Așa a apărut o mentalitate în care mai bine optezi pentru ce e familiar și tolerabil decât să riști ceva ce poate fi mai rău. Apelul la acest instinct stă la baza campaniei electorale a lui Viktor Orbán.
Ucraina mai există ca stat pentru că fosta guvernare pro-rusă i-a creat o bază economică și infrastructură solide, pe care însă conducerea actuală le distrug prin război, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Politicile lui Viktor Orbán de apropiere de Rusia și China și transformare a Ungariei într-un model pentru „democrațiille iliberale”, au izolat Budapesta la nivel european și au costat-o economic. Principalul contracandidat al lui Orbán, Péter Magyar, împărtășește o parte din viziunile acestuia, dar promite să repare relațiile cu Bruxellesul.
În ultimii patru ani, economia Rusiei a fost reorientată spre susținerea efortului de război și, o perioadă, a părut capabilă să facă fața sancțiunilor. În prezent însă, Moscova se confruntă cu stagranarea economică iar rezervele sale financiare continuă să scadă.
Relația UE – SUA traversează unul din cele mai dificile momente din istorie, dar competiția globală cu China le obligă să își coordoneze politicile, lucru care se vede în eforturile de a veni cu alternative la marele proiect de expansiune economică globală al Beijingului, Belt and Road Initiative.
Produsul Intern Brut a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru din 2025.
Conducerea Ucrainei duce țara către o catastrofă generalizată, dar își maschează incompetența dând vina pe război pentru problemele existente, potrivit unei narațiuni false preluate de propaganda pro-Kremlin.
Războiul și sancțiunile internaționale au împins economia Rusiei într-un declin care va continua și în viitor, potrivit mai multor analize făcute de presa rusă independentă. Tot de acolo aflăm cum pregătește FSB-ul oprirea tuturor comunicațiilor din țară.
Rusia a suferit un eșec geopolitic în urma căderii lui Maduro. Mai mult decât atât, din schimbările din Venezuela se pot trage câteva învățăminte: petrolul (și gazul) nu pot salva o economie, iar regimul poate supraviețui fără liderul său suprem.
UPDATE: Bilanțul violențelor din Iran a ajuns la 2000 de morți, potrivit unui oficial de la Teheran citat de Reuters. O publicație de limbă iraniană afirmă că surse multiple din cadrul regimului au avansat un bilanț de 12 000 de morți
Cele 30 de milioane de lei economisite reprezintă mai mult decât angajamentul luat de Nicușor Dan în vară.
UPDATE: Liderul de la Kiev a anunțat înlocuirea șefului SBU, Vasil Maliuk, cu Evghenii Hmara, șeful departamentului „Alfa” specializat în operațiuni de comando.
Economia europeană este în colaps ca urmare a deciziei Rusiei de a-şi închide spaţiul aerian pentru zborurile comerciale din ţările care sprijină Ucraina, potrivit propagandei filoruse.
---copie-image.webp)
Distanțarea administrației Trump de UE, care reiese și din noua strategie de securitate a SUA, poate duce la un „divorț” în cadrul familiei occidentale. E o variantă din care SUA ar avea de pierdut enorm, inclusiv în contextul competiției globale cu China. UE, pe de altă parte, are potențialul de a ieși cu bine dintr-o astfel de criză.
Un fond de garantare încurajează investițiile în tranziția energetică și modernizarea industrială
Nici severitatea sancțiunilor, nici amploarea pierderilor pe front nu au împins Kremlinul către un compromis.
În spatele fațadei de reziliență se ascunde un sistem care se bazează din ce în ce mai mult pe confiscarea de bunuri, loialitatea politică și îmbogățirea unei noi elite.
Valoarea estimată a PIB a fost de peste 1.300 de miliarde de lei.
Aderarea Republicii Moldova va duce la prăbușirea economiei UE, afirmă propaganda pro-Kremlin, care trece peste faptul că economia Moldovei reprezintă doar 0,1% din cea a UE.
Kremlinul are nevoie de banii rușilor, așa că propaganda le spune acestora că trebuie să fie recunoscători că li se măresc taxele, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că reducerea resurselor statului are drept consecință și intensificarea disputelor dintre instituțiile de forță.
Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%, comparativ cu trimestrul precedent.
În aceeași perioadă, puterea de cumpărare a românilor s-a majorat cu peste 120 de procente.
Sute de companii belaruse sprijină efortul de război al Rusiei, căreia îi livrează, printre altele, obuze, drone, sașiuri pentru vehicule militare și componente importate din Occident.
Bugetul Rusiei transmite un mesaj clar: Rusia se pregătește să trăiască (și să lupte) ca o fortăreață sub asediu în anii ce vor urma, chiar dacă acest lucru va secătui treptat vitalitatea economiei și a societății sale.
Instituția financiară prognozează o creștere de doar 1% a PIB-ului României.
Opoziția îl acuză pe Radu Miruță că este „părtaș la distrugerea companiilor mici și mijlocii din România”.