O criză a cartofilor, care sunt un aliment de bază în Belarus, arată eșecul modelului economic impus de dictatorul Aleksandr Lukașenko.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
De la începutul războiului la scară largă din Ucraina în 2022, Rusia a devenit din ce în ce mai opacă – statistic, economic și social. Datele oficiale sunt din ce în ce mai inaccesibile sau incerte, în timp ce indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, inflația sau balanța comercială, de cele mai multe ori nu reușesc să surprindă transformările nuanțate prin care trece societatea rusă. În acest context, indicatorii indirecți sau comportamentali (în special cei legați de cheltuielile de consum) devin instrumente critice pentru înțelegerea realității din interiorul țării. Doi astfel de indicatori ies în evidență: cheltuielile asociate cu serviciile alimentare și consumul de alcool. La prima vedere, cele două categorii pot părea banale. Cu toate acestea, ele contribuie la o mai bună înțelegere a mentalității unei societăți vizate atât de sancțiuni externe, cât și de represiuni politice interne.
Pe hârtie, în plin război cu Ucraina și în ciuda unui val de sancțiuni occidentale fără precedent, PIB-ul Rusiei este în creștere, la fel și salariile medii, iar indicatorii macroeconomici, cel puțin cei care încă mai sunt publicați, sugerează un sistem nu neapărat prosper, dar rezistent. Aceste aparențe sunt însă înșelătoare. Pentru a înțelege situația reală a economiei Rusiei în vreme de război, trebuie să privim dincolo de statisticile naționale și să ne concentrăm pe ceea ce cifrele federale ascund: fracturi regionale și sectoriale profunde în întreaga țară.
În spatele fațadei lustruite a Moscovei și a statisticilor oficiale se află o federație din ce în ce mai fracturată – social, economic și politic.
BM și-a redus şi estimările privind creșterea economiei mondiale.
PIB-ul în primele trei luni ale anului a fost de 447,669 miliarde de lei.
UE ajută Republica Moldova să-și plătească datoriile externe, nu și pentru a-și dezvolta economia pe care, de fapt, o subminează, blocându-i produsele, potrivit unor narațiuni promovate de presa Kremlinului.
Economia Rusiei nu este încă o economie de război, dar se apropie de acest model cu pași repezi. Atingerea acestui obiectiv va depinde nu doar de nevoile militare, ci și de voința politică de a sacrifica interesele economice în favoarea ambițiilor geopolitice. Deocamdată, Moscova a încercat să evite această alegere, dar acum este în criză de timp.
În ciuda celor trei ani de lupte aprige în Ucraina și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei continuă să funcționeze și pare stabilă, deoarece statul a investit bani în sectoare cheie pentru a sprijini efortul de război. Cu toate acestea, ar fi o exagerare să vorbim despre o „economie de război”. Ceea ce Rusia a creat până acum nu este echivalentul economiei de comandă de tip sovietic, (unde aproape toate sectoarele erau subordonate nevoilor militare), ci mai degrabă un model hibrid care vizează conservarea dinamicii pieței, a proprietății private și a averii elitelor, menținând în același timp războiul la o intensitate gestionabilă. Odată înțeles acest aspect, vom avea o viziune mai clară și mai pragmatică privind acțiunile viitoare ale Kremlinului în mod realist, fără iluzii și presupuneri dramatice.
Potrivit prognozei executivului comunitar, creșterea economică va fi de doar 1,4%.
Putin este interesat de continuarea războiului, scrie presa independentă rusă, care explică și de ce nu vrea pace liderul de la Kremlin. Gary Kasparov arată de ce relația China – Rusia rămâne una strânsă, astfel încât SUA nu vor reuși să izoleze Beijingul cu ajutorul Moscovei.
Comparativ cu perioada similară din 2024, avansul PIB a fost de doar 0,2%.
Încetinirea absorbției fondurilor europene a dus la o scădere drastică a investițiilor.
Măsurile adesea imprevizibile luate de Donald Trump au răsturnat parte din ordinea mondială postbelică bazată pe reguli și au creat, în SUA și în lume, un climat de incertitudine și chiar haos.
Statul american California a depășit economia Japoniei devenind a patra economie a lumii.
La începutul săptămânii, şi Fondul Monetar Internaţional a înjumătăţit estimările de creştere economică a României.
Raportul FMI anticipează o încetinire economică globală din cauza tarifelor lui Trump
Relansarea economică este obiectivul principal al noii coalițiii guvernamentale
Rușii speră să obțină o relaxare a sancțiunilor și revenirea marilor branduri occidentale pe piața rusă. Este aceasta o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Încheierea războiului din Ucraina poate declanșa tulburări economice și sociale atât de profunde în Rusia, încât pacea ar putea prezenta riscuri mai mari pentru Kremlin decât conflictul în sine.
Președintele rus Vladimir Putin, în discursul său de la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia din 18 martie, a decis să facă o glumă despre țările G7. Se pare că pe harta economică a lumii Rusia este cea care nu prea arată a mare putere, iar Putin a râs de el însuși, în niciun caz de țările G7.
O nouă scădere viitoare de rating ar face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Statisticile oficiale arată că economia Rusiei este în creștere în pofida războiului și a sancțiunilor occidentale. În realitate, problemele economice se acumulează și Rusia riscă recesiunea.
„Economia Potemkin”: cum își maschează Moscova, cu statistici, problemele economice
Cu tinerii ruși pe front sau fugiți în afara țării, economia Rusiei are nevoie de migranți. Aceștia reprezintă însă o țintă pentru extremiști și politicieni populiști.
Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat. În ciuda vremurilor tulburi, bogăția elitei Rusiei continuă să crească, lăsând majoritatea populației nu într-o sărăcie totală, dar în lipsa oricăror perspective de creștere a veniturilor.
Scopul vizitei îl reprezintă examinarea situației financiare și economice, și formularea unor recomandări referitoare la politicile monetare, financiare și economice de urmat.
Autorităţile siriene caută sprijinul ţărilor din Golf pentru reconstrucţia ţării, după înlăturarea regimului Assad
Recolta a fost afectată de înghețuri de primăvară, secetă ori ploi abundente.