Instituția financiară prognozează o creștere de doar 1% a PIB-ului României.
Opoziția îl acuză pe Radu Miruță că este „părtaș la distrugerea companiilor mici și mijlocii din România”.
Ucraina se confruntă cu dependență tot mai mare de susținerea occidentală. Rusia se apropie de limite fiscale critice în următoarele 12–24 de luni. Între timp China, Statele Unite, dar și o serie de țări terțe, au câștiguri economice în urma războiului.
Aceasta va fi dezbătută și supusă votului luni, 13 octombrie.
Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an.
Instituţia a renunţat la autoturismele cu şofer ale RAAPPS, în favoare unor Dacia Duster, care vor fi conduse de angajaţi.
Demisia forțată a lui Kozak arată că „garda veche” de la Kremlin e înlocuită de o echipă gata să execute ordinele șefului fără să comenteze, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și ce face acum un agent GRU/FSB fugit din Occident după ce a dat un tun de 2 miliarde și ce probleme bugetare are Rusia.
Țara noastră se află într-o companie „selectă”, alături de Austria și Germania.
Misiunea va analiza recentele evoluții economice ale României.
Rețelele, platformele și serviciile care odată promiteau confort și deschidere sunt acum din ce în ce mai mult modelate de controlul statului, izolarea geopolitică și exodul specialiștilor.
Producția industrială și consumul au contribuit la declin
Ministrul Finanţelor avertizează asupra riscului de intrare în recesiune.
BNR prognozează o reducere lentă a acesteia în următoarele trei trimestre.
Ministrul Economiei Radu Miruță a semnat hotărârea de guvern pentru licența de exploatare de la Baia de Fier.
Influencerul Andrew Tate susține că banii pot „dispărea” din economie după ce trec prin mai multe tranzacții bancare succesive, din cauza taxelor și comisioanelor.
---copie-image.webp)
Pagubele estimate sunt mici și nu au fost înregistrate victime omenești.
Kremlinul vrea să spele mințile copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și să îi îndoctrineze ca pe cei ruși. Un alt obiectiv al lui Putin e crearea unei noi elite, a cărei supraviețuire să depindă de cea a regimului, iar în acest scop în Rusia a început redistribuirea averilor.
BNR estimează o creştere accentuată a inflației în viitorul apropiat.
PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 460,427 miliarde de lei.
Cu războiul din Ucraina bine intrat în cel de-al treilea an, o întrebare critică necesită un răspuns din ce în ce mai urgent: cum va reintegra Rusia numărul tot mai mare de cetățeni care se întorc de pe front sau care au devenit dependenți economic de efortul de război?
O criză a cartofilor, care sunt un aliment de bază în Belarus, arată eșecul modelului economic impus de dictatorul Aleksandr Lukașenko.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
De la începutul războiului la scară largă din Ucraina în 2022, Rusia a devenit din ce în ce mai opacă – statistic, economic și social. Datele oficiale sunt din ce în ce mai inaccesibile sau incerte, în timp ce indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, inflația sau balanța comercială, de cele mai multe ori nu reușesc să surprindă transformările nuanțate prin care trece societatea rusă. În acest context, indicatorii indirecți sau comportamentali (în special cei legați de cheltuielile de consum) devin instrumente critice pentru înțelegerea realității din interiorul țării. Doi astfel de indicatori ies în evidență: cheltuielile asociate cu serviciile alimentare și consumul de alcool. La prima vedere, cele două categorii pot părea banale. Cu toate acestea, ele contribuie la o mai bună înțelegere a mentalității unei societăți vizate atât de sancțiuni externe, cât și de represiuni politice interne.
Pe hârtie, în plin război cu Ucraina și în ciuda unui val de sancțiuni occidentale fără precedent, PIB-ul Rusiei este în creștere, la fel și salariile medii, iar indicatorii macroeconomici, cel puțin cei care încă mai sunt publicați, sugerează un sistem nu neapărat prosper, dar rezistent. Aceste aparențe sunt însă înșelătoare. Pentru a înțelege situația reală a economiei Rusiei în vreme de război, trebuie să privim dincolo de statisticile naționale și să ne concentrăm pe ceea ce cifrele federale ascund: fracturi regionale și sectoriale profunde în întreaga țară.
În spatele fațadei lustruite a Moscovei și a statisticilor oficiale se află o federație din ce în ce mai fracturată – social, economic și politic.
BM și-a redus şi estimările privind creșterea economiei mondiale.
PIB-ul în primele trei luni ale anului a fost de 447,669 miliarde de lei.
UE ajută Republica Moldova să-și plătească datoriile externe, nu și pentru a-și dezvolta economia pe care, de fapt, o subminează, blocându-i produsele, potrivit unor narațiuni promovate de presa Kremlinului.
Economia Rusiei nu este încă o economie de război, dar se apropie de acest model cu pași repezi. Atingerea acestui obiectiv va depinde nu doar de nevoile militare, ci și de voința politică de a sacrifica interesele economice în favoarea ambițiilor geopolitice. Deocamdată, Moscova a încercat să evite această alegere, dar acum este în criză de timp.
În ciuda celor trei ani de lupte aprige în Ucraina și a sancțiunilor occidentale fără precedent, economia Rusiei continuă să funcționeze și pare stabilă, deoarece statul a investit bani în sectoare cheie pentru a sprijini efortul de război. Cu toate acestea, ar fi o exagerare să vorbim despre o „economie de război”. Ceea ce Rusia a creat până acum nu este echivalentul economiei de comandă de tip sovietic, (unde aproape toate sectoarele erau subordonate nevoilor militare), ci mai degrabă un model hibrid care vizează conservarea dinamicii pieței, a proprietății private și a averii elitelor, menținând în același timp războiul la o intensitate gestionabilă. Odată înțeles acest aspect, vom avea o viziune mai clară și mai pragmatică privind acțiunile viitoare ale Kremlinului în mod realist, fără iluzii și presupuneri dramatice.
Potrivit prognozei executivului comunitar, creșterea economică va fi de doar 1,4%.