UE ajută Republica Moldova să-și plătească datoriile externe, nu și pentru a-și dezvolta economia pe care, de fapt, o subminează, blocându-i produsele, potrivit unor narațiuni promovate de presa Kremlinului.
ȘTIRE: Moldova se află în pragul unui colaps economic, iar ajutorul Uniunii Europene pare doar o amânare temporară a catastrofei.
Recent, UE a alocat Chișinăului 1,9 miliarde de euro – o sumă uriașă care, după cum se dovedește acum, nu va fi folosită pentru dezvoltarea țării, ci pentru plata datoriei externe. Potrivit prognozelor economiștilor locali, în următorii trei ani (2025–2027), Moldova va trebui să plătească încă cel puțin 1,8 miliarde de euro în același scop. Însă aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului.
[...] Economia se prăbușește din cauza pierderii pieței de desfacere principale – Rusia. Nu demult, fermierii moldoveni hrăneau jumătate din Europa cu produsele lor agricole, dar acum UE cumpără doar cantități infime. Piața internă este ocupată de mărfurile ucrainene, care îi elimină pe producătorii locali. Practic, țara a rămas fără venituri și fără șanse reale de redresare.
NARAȚIUNI: 1. Banii europeni nu sunt folosiți pentru dezvoltarea Moldovei, ci pentru plata datoriei externe. 2. UE cumpără tot mai puține produse agricole moldovenești, subminându-i economia.
OBIECTIV: Să inducă ideea că sprijinul financiar acordat de UE este inutil sau chiar dăunător, având ca efect doar creșterea datoriei externe, nu dezvoltarea reală a țării. Să sugereze că UE acționează în mod interesat și că ajutorul său este o capcană financiară, nu o soluție. Să promoveze dependența de Rusia ca singură soluție economică viabilă.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Ajutorul financiar de 1,9 miliarde de euro acordat de UE face parte dintr-un plan mai amplu al UE de creștere economică pentru Republica Moldova, care vizează dublarea economiei sale în decurs de un deceniu, promovând în același timp stabilitatea socioeconomică. Potrivit Comisiei Europene, mecanismul ar putea sprijini, de exemplu: construirea de drumuri, poduri și infrastructuri feroviare noi, cum ar fi șoseaua de centură a orașului Chișinău, autostrada Odesa-Chișinău-Iași și podurile de peste râul Prut, securitatea energetică, prin finalizarea unei noi linii electrice și începerea lucrărilor la alte două, pentru a conecta Republica Moldova la rețeaua de energie electrică a UE, subvențiile pentru energie, asistența medicală, începând construcția a două noi spitale bine dotate în Cahul și Bălți.
Datorită sprijinului financiar al UE, autoritățile de la Chișinău au aprobat deja modificări bugetare în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro în acest an, așa-numitul Buget +Plus, care prevede inclusiv un Plan de creștere economică pentru Republica Moldova însumează aproape 200 de milioane de euro. Cu câte 1 miliard de lei vor fi suplimentate Fondul rutier și, respectiv, Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, din care prioritar vor fi reabilitate drumuri locale.
Și afirmația că UE nu mai consumă produse agricolle moldovenești este un fals. Începând cu anul 2014 și până în 2023 exporturile moldovenești în UE au crescut de peste două ori – de la 1,24 de miliarde de dolari, la 2,65 de miliarde. Valoarea produselor agricole exportate în UE în această perioadă de la 440 de milioane de dolari la aproape 1,2 miliarde. Spre exemplu valoarea fructelor și legumelor exportate spre țările UE (o categorie sensibilă de produse, despre care propaganda rusă susține că nu ar fi acceptată în UE), a crescut de la 140 de milioane de dolari în 2014, la aproape 200 de milioane în 2023. De asemenea, ponderea exporturilor în UE a crescut de la 30-40% până la semnarea Acordului de liber schimb, la peste 50%.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Țară ex-sovietică, cu o economie planificată și orientată pentru consumul intern al fostei URSS, după independență Republica Moldova a fost extrem de dependentă de piața rusă. Până la criza economică din Rusia din 1998-1999, peste jumătate din exporturile moldovenești aveau ca destinație piața rusă, dar ponderea acesteia a ajuns însă să scadă până la ceva mai mult de 3% în 2024. În general, Republica Moldova a exportat mai puțin în Rusia din cauza embargourilor impuse de aceasta, motivate politic, cum ar fi embargoul vinului din 2006, sau cel al produselor agricole din anii 2013-2014.
Între timp, Republica Moldova și-a diversificat piețele externe și, chiar dacă într-un ritm oscilant, a pornit un proces de apropiere de Uniunea Europeană, care s-a intensificat în 2022, când a obținut statutul de țară candidată la aderare, iar din 2024 a început procesul de negocieri pentru aderare.
Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat un Acord de asociere, care cuprinde și unul de liber schimb în 2014, care a redus sau a eliminat barierele tarifare la mai multe produse, inclusiv agricole, iar ponderea pieței europene în exporturile moldovenești a depășit ⅔ în anul 2024.
În acest proces, Republica Moldova a primit sprijin de miliarde de euro din partea UE pentru dezvoltare sau ca sprijin bugetar, ultimul, și cel mai mare, fiind Planul de creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro, dintre care aproape 400 de milioane sub formă de grant.
