Încetinirea absorbției fondurilor europene a dus la o scădere drastică a investițiilor.
Măsurile adesea imprevizibile luate de Donald Trump au răsturnat parte din ordinea mondială postbelică bazată pe reguli și au creat, în SUA și în lume, un climat de incertitudine și chiar haos.
Statul american California a depășit economia Japoniei devenind a patra economie a lumii.
La începutul săptămânii, şi Fondul Monetar Internaţional a înjumătăţit estimările de creştere economică a României.
Raportul FMI anticipează o încetinire economică globală din cauza tarifelor lui Trump
Relansarea economică este obiectivul principal al noii coalițiii guvernamentale
Rușii speră să obțină o relaxare a sancțiunilor și revenirea marilor branduri occidentale pe piața rusă. Este aceasta o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Încheierea războiului din Ucraina poate declanșa tulburări economice și sociale atât de profunde în Rusia, încât pacea ar putea prezenta riscuri mai mari pentru Kremlin decât conflictul în sine.
Președintele rus Vladimir Putin, în discursul său de la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia din 18 martie, a decis să facă o glumă despre țările G7. Se pare că pe harta economică a lumii Rusia este cea care nu prea arată a mare putere, iar Putin a râs de el însuși, în niciun caz de țările G7.
O nouă scădere viitoare de rating ar face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.
Administrația Trump pare să vrea nu doar reașezarea relațiilor economice și politice globale, ci și „resetarea” Americii și extinderea puterilor prezidențiale. Vor accepta americanii acest lucru?
Statisticile oficiale arată că economia Rusiei este în creștere în pofida războiului și a sancțiunilor occidentale. În realitate, problemele economice se acumulează și Rusia riscă recesiunea.
„Economia Potemkin”: cum își maschează Moscova, cu statistici, problemele economice
Cu tinerii ruși pe front sau fugiți în afara țării, economia Rusiei are nevoie de migranți. Aceștia reprezintă însă o țintă pentru extremiști și politicieni populiști.
Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat. În ciuda vremurilor tulburi, bogăția elitei Rusiei continuă să crească, lăsând majoritatea populației nu într-o sărăcie totală, dar în lipsa oricăror perspective de creștere a veniturilor.
Scopul vizitei îl reprezintă examinarea situației financiare și economice, și formularea unor recomandări referitoare la politicile monetare, financiare și economice de urmat.
Autorităţile siriene caută sprijinul ţărilor din Golf pentru reconstrucţia ţării, după înlăturarea regimului Assad
Recolta a fost afectată de înghețuri de primăvară, secetă ori ploi abundente.
Agenția avertizează că există riscul retrogradării la „junk” și prevede deficite de peste 6% din PIB până în 2028.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la construcţia de clădiri rezidenţiale şi lucrări de întreținere și reparații curente.
Economia românească va înregistra un avans de 2,1% în acest an, față de un nivel de 3,8% previzionat în iunie 2024.
Aviația civilă a Rusiei se confruntă cu o criză fără precedent, deoarece producția și importurile sunt afectate de sancțiunile impuse de Occident în urma invadării Ucrainei.
Decizia poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul se împrumută de pe piețele financiare.
Situația reflecă îngrijorarea investitorilor față de o posibilă instabilitate politică.
În ciuda sancțiunilor occidentale, Rusia a reușit să-și mențină economia pe linia de plutire reorientându-și fluxurile comerciale către China și India. Pe termen lung însă, această strategie poate vulnerabiliza economia rusă.
În primele nouă luni ale anului, economia României a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Proiectul de lege pentru bugetul de stat al Rusiei pentru 2025-2027 confirmă predicțiile multor analiști – vorbim, în esență, de un buget conceput pentru un război prelungit.
Cele două ţări au semnat o declaraţie comună, la nivel de ministere ale Economiei, prin care România şi Bulgaria ar putea crea rute comune pentru turiştii japonezi.
Iluzia suveranității economice a Minskului pare să se erodeze rapid. Deși conectarea la Rusia poate părea benefică pe termen scurt, pe termen lung va frâna creșterea economică a Belarusului.
Decizia este susţinută de stocul moderat de datorie publică şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025.
Ponderea tranzacţiilor comerciale online a fost de 3,32% din PIB.