Agenția de rating Moody’s a revizuit, ieri seară, de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Toate cele trei mari agenții de rating au dus astfel România la un pas de „junk”, adică o țară nerecomandată investițiilor, după ce Fitch a luat o decizie similară în decembrie, iar Standard&Poor’s în februarie. O nouă potențială scădere viitoare de rating ar face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.
O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții. În prezent, România are deja cele mai riscante și scumpe obligațiuni de stat din Uniunea Europeană, în contextul celui mai mare deficit bugetar din UE și al incertitudinii politice din jurul alegerilor prezidențiale. Agenția de rating afirmă că această schimbare de perspectivă reflectă riscul lipsei unei consolidări fiscale suplimentare, precizând că puterea fiscală a României poate să slăbească în mod semnificativ în următorii ani.
Şi scorul de credit a fost scăzut
Moody’s Ratings a redus perspectiva scorului de credit al României, crescând riscul ca acesta să fie redus la junk, în condițiile în care turbulențele politice îngreunează eforturile de a reduce deficitul bugetar înainte de reluarea alegerilor prezidențiale. Moody’s a redus perspectiva ratingului Baa3 al României, cel mai scăzut nivel al ratingului de investiții, de la stabilă la negativă, a precizat vineri evaluatorul de credite într-un comunicat, confirmând în același timp ratingul. Măsura vine după ce S&P Global Ratings și Fitch Ratings au luat decizii similare în ianuarie și, respectiv, decembrie.
Moody’s avertizează cu privire la perspectivele fiscale mai slabe fără măsuri suplimentare. România și-a mărit deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul fiind egal cu 8,7% din producția economică în 2024. Moody’s a declarat că se așteaptă la un deficit bugetar de 7,7% în acest an, îmbunătățindu-se doar treptat după aceea. „În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivei fiscale, acest lucru riscă să lase profilul general de credit al României semnificativ mai slab decât cel al colegilor cu rating Baa3”, a declarat Moody’s.
Mediul politic instabil agravează situaţia economică a ţării
La sfârșitul anului 2024, guvernul a introdus o serie de măsuri, cum ar fi înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsurile suplimentare anunțate în bugetul pentru 2025, sunt menite să reducă deficitul global la 7,0% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026. Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, agenția de rating consideră că reducerea deficitului va continua într-un ritm mai lent decât cel planificat în bugetul din acest an. Îndeplinirea acestor obiective de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita, cel mai probabil, o combinație între o reluare neașteptat de puternică a creșterii economice și îmbunătățiri semnificative ale gestionării politicii fiscale, atât sub forma disciplinei în materie de cheltuieli, cât și a îmbunătățirii capacității de creștere a veniturilor.
Moody’s susține că mediul politic intern din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificilă din punct de vedere politic continuarea de către guvern a unei reforme fiscale ambițioase și a programului său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale din mai. În plus, intensificarea riscurilor geopolitice în lumina diminuării angajamentului Statelor Unite în securitatea europeană ar putea, de asemenea, să sporească presiunile pentru creșterea cheltuielilor de apărare, complicând și mai mult eforturile de consolidare fiscală ale guvernului.
Prognoză pesimistă pe termen scurt
Moody’s susține că perspectiva negativă indică faptul că este puțin probabil ca ratingul să fie îmbunătățit pe termen scurt. Perspectiva ar reveni probabil la stabilă în cazul în care gradul de îndatorare al guvernului și parametrii de suportabilitate a datoriei ar slăbi semnificativ mai puțin decât așteptările actuale ale agenției de rating. Acest lucru ar necesita, cel mai probabil, atât adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a disciplinei cheltuielilor și a gestionării generale a politicii fiscale.
Astfel, ratingurile Baa3 ale României ar fi probabil retrogradate dacă agenția ar concluziona că este foarte probabil ca guvernul să nu realizeze o consolidare fiscală suplimentară semnificativă în următorii câțiva ani. Un astfel de scenariu ar reflecta cel mai probabil incapacitatea de a adopta măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru a limita și mai mult amploarea slăbirii așteptate a gradului de îndatorare a guvernului și a parametrilor de suportabilitate a datoriei. De asemenea, ar reflecta, cel mai probabil, îmbunătățiri limitate în ceea ce privește gestionarea politicii fiscale, cum ar fi persistența deficiențelor în colectarea veniturilor și respectarea obiectivelor de cheltuieli. O creștere semnificativă a riscului geopolitic generat de războiul din Ucraina ar contribui, de asemenea, la presiunile negative.
