Incertitudinile politice și fiscale interne, precum și tarifele vamale impuse de SUA limitează recuperarea economică a României, arată cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene. Bruxellesul estimează că România va avea deficit de 8,6% din produsul intern brut în 2025, redus doar ușor de la deficitul de 9,3% raportat de România anul trecut. Acesta a fost cel mai mare deficit bugetar din UE și cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009. Noua prognoză indică un derapaj mai adânc decât estimarea din toamnă a Comisiei, care vedea un deficit de 7,9% pentru țara noastră în acest an.
Creșterea economică a României este așteptată să fie moderată, cu doar 1,4% în 2025, mai pesimist decât prognozele anterioare, în care CE estima un avans de 2,5% al economiei României în acest an. Inflația va scădea ușor la 5,1% în 2025, de la 5,8% în 2024, însă și această prognoză este mai pesimistă decât cea din toamnă, când Comisia estima pentru România o inflație de 3,9%. Deficitul de cont curent se va ameliora puțin față de 2024, la 7,9% din PIB, de la 8,5%, dar rămâne problematic, fiind mai pesimist, de asemenea, decât estimarea din toamnă de 7,6%.
Redresare uşoară
Economia României era pe cale să se redreseze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, se preconizează că incertitudinile generate de impunerea de tarife vamale de către SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă crescută vor reduce exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul.
Perspectivele de performanță sunt, însă, îmbunătățite şi favorizate și de aderarea la spațiul Schengen, dar și de modernizarea infrastructurii. O redresare puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile solide în infrastructura publică finanțate de UE, sunt de bun augur pentru o redresare a formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică. În același timp, indicatorii de înaltă frecvență indică o decelerare a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, deoarece politicile restrictive în materie de venituri și inflația încă ridicată sunt susceptibile să reducă creșterea venitului disponibil.
Tarifele vamale americane, impact limitat
Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor din SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a produselor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB ar trebui să scadă în 2025, pe măsură ce decelerarea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. În ansamblu, creșterea PIB-ului real ar urma să se intensifice doar modest, până la 1,4% în 2025, sub nivelul potențial.
În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se reduce, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali din UE, se preconizează că exporturile vor continua să crească, însă contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului ar trebui să rămână ușor negativă. În ansamblu, creșterea PIB-ului real ar trebui să se consolideze moderat până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent ar trebui să se reducă progresiv, dar să rămână la niveluri încă ridicate, de aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens negativ, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă și cererea externă este afectată mai mult decât se estimează.
Creșterile salariale vor fi moderate
Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat, iar creșterea ocupării forței de muncă ar trebui să continue atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de mai multe angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va continua să scadă, apropiindu-se de 5% până la sfârșitul anului 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul de creștere a salariilor se va modera semnificativ pe parcursul perioadei de prognoză. În decembrie 2024 a fost promulgată o înghețare a salariilor din sectorul public, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 este de natură să limiteze în continuare creșterile mari ale salariilor din sectorul privat.
