Un fals cont atribuit lui Julian Assange își exprimă admirația pentru Călin Georgescu. Falsul nu l-a tulburat extremistul român, care s-a apucat în schimb să demonteze falsuri inventate.
RECENTE
FAKE NEWS
Apărarea antiaeriană a Ucrainei a anunțat că a doborât 58 din cele 132 de drone lansate peste noapte de armata rusă de invazie.
Le-a trimis rușilor o scrisoare în care justifica invadarea țării sale de către trupele Moscovei.
Ucrainenii au lovit un depozit petrolier din centrul Rusiei
Apărarea ucraineană a raportat aproape 300 de rachete și drone rusești
Narațiuni identice sau similare cu cele ale propagandei rusești au fost promovate și în România în actuala campanie electorală. Ele nu au apărut doar în discursul extremei drepte, care și le-a asumat de mai mulți ani, ci şi în cele ale unor politicieni care, oficial, susțin apartenența României la structurile euro-atlantice.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
(Re)câștigarea Casei Albe de către Donald Trump ar putea da un imbold, pe termen lung, extremei drepte din Europa dar, totodată, ar putea și să încurajeze UE să se bazeze mai mult pe ea însăși.
Potrivit presei ruse, acesta ar fi fost reținut sub acuzația de spionaj în favoarea Ucrainei.
Ambasada Rusiei la Bucureşti susține că MApN face „acuzaţii nefondate” împotriva Rusiei.
În vârstă de 74 de ani, acesta suferea de o boală gravă.
El ar fi trebuit să filmeze instalații militare cu ajutorul unei drone, pe care urma să le furnizeze serviciilor secrete ucrainene.
Pe străzile orașelor din Georgia se dă o luptă între oameni și guvernarea Visului Georgian. Miza: traiectoria europeană a Georgiei versus revenirea în orbita Rusiei.
Conflictul dintre președintele Yoon Suk Yeol și majoritatea parlamentară este marcat de acuzații de corupție vs. avertismente cu privire la pericolul nord-coreean. S-ar putea ca ambele părți să aibă dreptate.
A căzut o piesă-cheie a așa-zisei „axe a rezistenței”, construită în ultimele decenii de Iran. Rusia pierde cel mai important aliat arab din Orientul Mijlociu. Viitorul Siriei, incert. Risc de război regional.
Documente declasificate de SRI, SIE, STS și ministerul de Interne arată că Georgescu este susținut de un actor statal. Acesta nu e numit, dar acțiunile sale sunt similare cu operațiuni lansate anterior de Rusia.
Neonaziștii de la Kiev, încurajați de Occident, șterg memoria istorică a ucrainenilor, iar Rusia a declanșat „operațiunea militară specială” ca să o salveze.
Criza politică prin care trece România va duce la ruperea Transilvaniei de România, potrivit eurodeputatei extremiste Diana Şoşoacă.
Corporațiile occidentale dețin majoritatea terenurilor agricole din Ucraina în schimbul sprijinului oferit statului ucrainean în război, potrivi propagandei ruse.
Serviciul rus de spionaj spune că UE pregătește de război infrastructura Republicii Moldova și a României și că Bruxellesu intervine în afacerile interne ale Moldovei, iar consecințele sunt catastrofale.
Presa rusă pro-Kremlin comentează decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor în termeni similari celor folosiți de reprezentanții partidelor suveraniste din România.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Războaiele Rusiei sunt în atenția presei independente care scrie despre răpirea copiilor ucraineni, îndoctrinarea celor ruși, retragerea din Siria și „maidanul” din Georgia.
Începeți cercetarea aici. Textele din această secțiune oferă o privire de ansamblu asupra conceptelor și dezvoltărilor cheie din domeniul războiului informațional, cu accent pe anatomia și fundalul istoric al campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și al operațiunilor de influență împotriva Occidentului.
Vezi cercetări
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a atras atenția presei internaționale, care notează că România se află într-o situație fără precedent în urma atacurilor hibride ale Rusiei.
Alegerile parlamentare din România au fost urmărite și de presa internațională care constată că forțele pro-europene au reușit să oprească ascensiunea suveraniștilor.
De la publicații ca Le Figaro, The Guardian și Coriere della sera la televiziuni ca BBC și Al Jazeera, presa internațională scrie despre victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Duminică, 3 noiembrie, în timp ce Republica Moldova își decide viitorul, alegând între lumea liberă și captivitatea Rusiei, în cimitirul din Dobrogea, un sat situat la vreo 20 de kilometri de Chișinău, un preot și o cântăreață se roagă pentru Basarabia la mormântul unui călugăr, Ioan Zlotea, devenit un loc de pelerinaj pentru un grup neobișnuit de credincioși.
Atenție, stimați concetățeni! Cu inima liniștită și sufletul împăcat, am hotărât în sfârșit ce voi alege duminică, când pe meleagul nostru strămoșesc o să aibă loc cea mai crâncenă confruntare între ordine și dezmăț, între bunăstare și robie financiară, între familie și lgbt-iști, între Ștefan cel Mare și Joe Biden, între bine și rău, mai clar vorbind.
O uzină din regiunea transnistreană care produce mărfuri cu dublă destinație – civilă și militară, - riscă să-și sisteze activitatea, un recent incident din Zona de Securitate și anul 2025 a fost declarat „anul poporului transnistrean” – sunt doar câteva dintre subiectele abordate în ultimele zile de către presa din stânga Nistrului.
Existența unei granițe de facto între România și Rusia, sexul campioanei la box Imane Khelif și interzicerea lactatelor și cărnii în România sunt temele poștei redacției de astăzi.
La 20 iulie s-au împlinit 30 de ani de la instaurarea regimului lui Aleksandr Lukașenko. În urmă cu patru ani, stabilitatea sa politică în Belarus a fost grav subminată de proteste în masă: atunci, belarușii cu vederi democratice au cerut organizarea de noi alegeri și au susținut-o pe Svetlana Tihanovskaia. Dispersarea manifestanților a fost urmată de o represiune brutală ce i-a forțat pe mulți dintre ei să plece în străinătate, inclusiv pe liderul forțelor democratice. Veridica a discutat cu liderul opoziției belaruse despre starea actuală a opoziției, despre eliberarea deținuților politici și despre așteptările pe care putem să le avem de la alegerile prezidențiale din Belarus de anul viitor.
Reacția Dianei Șoșoacă: „Sunt în rugăciune la Sfântul Andrei”
Donații
Veridica.md
