Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Atacuri cu rachete şi falsuri online între Israel şi Iran
Recenta escaladare a tensiunilor dintre Israel şi Iran a devenit tema a numeroase imagini virale pe reţelele de socializare, care pretind că arată fie atacul israelian din 13 iunie, fie contraatacurile iraniene. Nu toate sunt însă autentice.
Un videoclip care a strâns rapid pe TikTok peste 660.000 de vizualizări susţine că înfăţişează ţintele lovite şi distruse de Israel în prima zi a conflictului. La o privire mai atentă observăm că întregul film este contrafăcut. De pildă, în cadrul în care apar mai multe maşini arse, un ursuleţ de pluş aruncat pe stradă are faţa deformată şi arată neverosimil de curat în comparaţie cu mediul din jur. Asemănător, în secvenţa în care se vede un aerodrom în flăcări, pompierii aflaţi într-o parte a craterului lăsat de prezumtivul bombardament sunt, practic, nemişcaţi, în timp ce resturile de rachetă de pe pereţii craterului arată ca vârfurile de săgeată. Sunt inconsistenţe care probează utilizarea inteligenţei artificiale în realizarea clipului.
Un alt videoclip distribuit pe reţeaua X este descris în unele postări ca reprezentând rachetele israeliene care vizează teritoriul iranian, în timp ce în altele este descris ca răspunsul Iranului la atacul israelian. „Teheran, cu câteva clipe în urmă”, scrie autorul unei postări, văzută de peste 550.000 de utilizatori. Clipul nu are însă nicio legătură cu recentele atacuri lansate de cele două state inamice. O căutare inversă a imaginii folosind o captură din clip arată că filmarea a mai fost distribuită cu opt luni în urmă. Cotidianul The New York Post a încărcat același videoclip pe YouTube în 1 octombrie 2024, cu explicaţia că prezintă atacuri cu rachete balistice iraniene asupra Israelului, filmate de televiziunea KAN News. A mai fost distribuit în aceeaşi zi pe YouTube şi de canalul de ştiri în limba engleză DD India, fiind prezentat drept un atac iranian asupra bazei aeriene israeliene Nevatim. Ca o curiozitate, în urmă cu câteva săptămâni, acelaşi videoclip a fost prezentat de un utilizator al platformei X în contextul recentului conflict din Kaşmir dintre India şi Pakistan, fals semnalat acum o lună chiar în această rubrică.
O altă imagine, distribuită în 13 iunie în reţeaua X şi vizualizată de atunci de aproximativ cinci milioane de internauţi, a fost însoţită de explicaţia că „Iranul a lansat rachete asupra Israelului”. Or, deşi Iranul a răspuns atacurilor prin lansarea de drone, la momentul postării, nu existau nici un fel de informaţii care să confirme tiruri de rachete spre Israel. O căutare inversă a imaginii dezvăluie că fotografia din postare este prezentă online de câţiva ani. Imaginea pare să fi fost surprinsă în sudul Iranului, în timpul exercițiului militar „Great Prophet 17” al Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene din decembrie 2021, care a inclus, timp de cinci zile, lansarea de rachete și proiectile de artilerie. Având în vedere multitudinea de imagini similare din mai multe surse online, realizate de fotografi diferiți în diverse momente ale exerciţiului, este clar că, deşi fotografia este reală, ea nu are legătură cu conflictul actual dintre Israel şi Iran.
Turbulenţele din Los Angeles, marcate de falsuri şi dezinformări
Protestele din Los Angeles faţă de raidurile agenţilor Serviciului federal pentru Combaterea Imigraţiei ilegale au alimentat nu doar jurnalele americane de ştiri, ci şi o serie masivă de postări înșelătoare pe rețelele de socializare, inclusiv videoclipuri fără legătură cu subiectul, etichetate greșit sau distribuite în afara contextului. Majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice, dar au existat și izbucniri de violență, poliţia locală arestând sute de persoane pentru jaf şi vandalism. Tensiunile au sporit după ce preşedintele Donald Trump a ordonat, în ciuda obiecţiilor de natură legală şi a opoziţiei autorităţilor din California, desfăşurarea de trupe ale gărzii Naţionale şi a sute de puşcaşi marini. Trump a afirmat, fără să ofere dovezi, că guvernatorul democrat al Californiei și primarul din Los Angeles ar fi plătit protestatarii violenți.
Un videoclip distribuit în reţeaua X în 8 iunie cu pretenţia că arată o mașină de poliție incendiată de protestatari datează de fapt din 2020, din timpul manifestaţiilor împotriva brutalității poliției după uciderea, în 20 mai, a lui George Floyd, un bărbat de culoare aflat aflat în custodia poliției. Din aceeaşi categorie face parte şi un clip postat de un utilizator care susţine că înfăţişează imigranţi ilegali stropind cu benzină o maşină de teren şi dându-i foc. Aceleași imagini au fost larg distribuite şi pe YouTube și Instagram, toate postările pretinzând că arată o parte din tulburările din Los Angeles. Videoclipul nu are legătură cu protestele actuale. A apărut pentru prima dată online în martie 2024 și prezintă o scenă de stradă din cartierul Hyde Park din Los Angeles, fără legătură cu raidurile anti-imigrație sau protestele migranților. Un filigran vizibil în mai multe versiuni ale videoclipului îl leagă de un cont de Instagram care postează regulat videoclipuri virale cu accidente auto, explozii și scene de curse stradale. Videoclipul a fost publicat pe contul respectiv în 9 martie 2024. O căutare inversă de imagini ne conduce la un articol din Daily Mail din martie 2024 care conține capturi de ecran din același videoclip și oferă detalii despre incidentul creat de un grup de tineri care se întâlnesc regulat pentru a-și prezenta mașinile și abilitățile de condus. Căutarea cu cuvinte cheie legate de incidentul de la Hyde Park din Los Angeles oferă relatări și imagini suplimentare din surse locale, confirmând contextul original al filmării.
Sosirea soldaţilor din Garda Naţională în Los Angeles a prilejuit o situaţie mai rar întâlnită: acuzaţii de fals neîntemeiate aduse unor postări online. Guvernatorul Californiei Gavin Newsome a distribuit pe platforma X mai multe fotografii în care se văd militari americani dormind pe jos, criticându-l pe preşedintele Donald Trump pentru lipsa de grijă cu care tratează trupele trimise la Los Angeles. Postarea lui Newsome, care a adunat peste 30 de milioane de vizualizări, a fost atacată de suporterii lui Trump, care au susţinut că imaginile ar fi de fapt surprinse în Afganistan în 2021. Aceeaşi afirmaţie a fost făcută şi în acest clip postat pe TikTok şi vizionat de 220.000 de ori. Totuşi, fotografiile contestate au fost publicate în 9 iunie şi de cotidianul San Francisco Chronicle, care a garantat autenticitatea acestora. Veridicitatea fotografiilor este confirmată şi de o căutare inversă a imaginilor, care nu a găsit nicio versiune mai veche a acestora. Unii utilizatori au apelat la Grok, chatbotul cu inteligenţă artificială al platformei X, cerându-i să verifice data şi locul în care au fost făcute fotografiile. După ce a ezitat între Afganistan şi Capitoliu în 2021, Grok a răspuns cu o probabilitate de 90% că imaginile sunt din 2025.
Altfel stau lucrurile în cazul unui alt videoclip, distribuit în 8 iunie, care arată mai multe vehicule militare deplasându-se în convoi, fiind prezentat drept momentul sosirii puşcaşilor marini dislocaţi pentru lichidarea protestelor din Los Angeles!”. Însă clipul a fost filmat în 4 iunie, înainte de începerea protestelor, și îi arată pe militari îndreptându-se spre o întâlnire cu familiile lor la Camp Pendleton, la aproximativ 160 de kilometri sud de Los Angeles.
Alţi internauţi de pe rețelele de socializare au asociat cu protestele recente și un videoclip cu o mulțime numeroasă scandând „Suntem Los Angeles!”. În realitate, în imagini sunt suporterii clubului de fotbal din Los Angeles manifestându-se entuziast în 18 mai, înaintea unui meci din Major League Soccer cu rivala locală Los Angeles Galaxy, în fața stadionului Bank of Montreal.
Din lista lungă a dezinformărilor având ca temă reacţia autorităţilor la turbulenţele din Los Angeles nu putea lipsi preşedintele Donald Trump. În dimineața zilei de 8 iunie,Trump a lăudat răspunsul prompt al Gărzii Naționale din California la proteste, mulțumindu-le pentru „treaba bine făcută”. Însă, potrivit știrilor şi a cronologiei evenimentelor, ca și a unui purtător de cuvânt al biroului guvernatorului Californiei, la momentul mulţumirilor adresate de Trump, Garda Națională nu sosise încă în Los Angeles.
