FAKE NEWS: România va deveni hub de tranzit pentru armele destinate Ucrainei

FAKE NEWS: România va deveni hub de tranzit pentru armele destinate Ucrainei
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT   |   Un detașament al Armatei SUA, format din membri ai Batalionului 1 al Regimentului 5 Cavalerie, mărșăluiește în timpul unei parade militare care marchează Ziua Națională a României la București, România, 1 decembrie 2019.

România va deveni hub logistic pentru tranzitul armamentului destinat Ucrainei, înlocuind Polonia, care şi-a ales un preşedinte patriot, susţin conspiraţioniştii.

ȘTIRE: imediat după alegerile din Polonia, Pentagonul a emis un ordin de retragere URGENTĂ A TUTUROR ECHIPAMENTELOR MILITARE DESTINATE UCRAINEI, precum și a personalului tehnic american din zona Rzeszów-Jasionka — principalul punct logistic de unde, din 2022 încoace, au fost livrate arme, muniții și blindate către regimul Zelensky.

trebuie să facem tot ce ne stă în puteri ca SĂ ÎMPIEDICĂM transformarea noastră în hub logistic de aprovizionare a Ucrainei.

NARAŢIUNE: Din cauza alegerii lui Nicuşor Dan ca preşedinte, România va fi implicată în războiul din Ucraina, înlocuind Polonia care a ales un preşedinte patriot.

OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antioccidentale, promovarea discursului suveranist, provocarea de proteste şi mişcări sociale antisistem.

Relocarea logisticii din baza Jasionka, programată încă din aprilie

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Baza aeriană Jasionka, situată în apropierea orașului polonez Rzeszów, la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina, a devenit de la începutul războiului din această țară principalul centru logistic prin care este canalizat ajutorul militar furnizat armatei ucrainene. Aproximativ 95% din acest ajutor este transportat prin această bază.

Contrar afirmaţiei suveraniştilor români, decizia retragerii de către Statele Unite a trupelor și echipamentelor de la baza Rzeszów-Jasionka a fost luată încă de la începutul lunii aprilie, fără nici o legătură cu rezultatele alegerilor prezidenţiale din Polonia şi România. De altfel, sprijinul polonez pentru Ucraina va continua şi cu noul preşedinte polonez, un solid susținător al Kievului, puternic anti-rus, şi care militează pentru consolidarea relațiilor cu SUA și NATO.

Încă de când s-a decis, în 2022, ca aerodromul civil de la Jasionaka să fie folosit de forțele americane, s-a știut că prezența acestora va fi doar temporară. Între timp, armata americană a înființat un comandament al trupelor sale pentru Polonia şi a construit baze şi facilități mai robuste, bazate pe acorduri cu guvernul de la Varşovia și pe investiții semnificative atât poloneze, cât și americane.

Pentagonul a motivat măsura relocării prin considerente economice, urmând ca trupele americane şi logistica aferentă să fie mutate în alte baze militare poloneze. Potrivit unui comunicat al comandamentului american pentru Europa și Africa, USAREUR-AF, „această relocare planificată face parte dintr-o strategie mai amplă de optimizare a operațiunilor militare americane, de îmbunătățire a sprijinului pentru aliați și parteneri, precum și de creștere a eficienței”. Potrivit aceleiaşi surse, decizia va conduce la „economii de zeci de milioane de dolari pe an pentru contribuabilii americani”.

Mai mult, Statele Unite au precizat că aprovizionarea Ucrainei cu armament şi muniţie va continua prin hub-ul de pe aerodromul Rzeszów-Jasionka, dar de acum înainte Polonia și alte țări din NATO își vor asuma sarcina asigurării securității bazei, unde au fost desfășurate sisteme antiaeriene puternice, inclusiv baterii Patriot.

În ce priveşte implicarea României în război, avem de-a face cu reeditarea unei naraţiuni mai vechi, ce susţinea, încă din vara lui 2023, că ţara noastră este împinsă în conflictul din Ucraina de trupele străine aflate pe teritoriul naţional, la rândul ei, reeditarea unui fake news promovat chiar înainte de declanșarea agresiunii Moscovei, în 2021, care afirma că România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina.

Materialul analizat face aluzie şi la naraţiunea trimiterii de trupe regulate ale armatei române în Ucraina, ipoteză vehiculată încă din decembrie 2022 şi respinsă de Ministerul român al Apărării Naţionale. Totodată falsa naraţiune era argumentată şi prin interpretarea tendenţioasă a declaraţiei fostului preşedinte interimar Ilie Bolojan din 2 martie, care a afirmat că sprijinul financiar și militar pentru Ucraina din partea UE va continua „până la încheierea focului, deci la realizarea unui armistițiu”. Sprijinul respectiv se referă, în realitate, la instruirea soldaților ucraineni și furnizarea de muniție și rachete prin intermediul unor programe şi nu presupune trimiterea de trupe române în război, ipoteză confirmată de acelaşi Ilie Bolojan, în 27 martie.

Suveraniştii forţează venirea la putere exploatând teama de război

CONTEXT: Narațiunea conform căreia România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina, iar românii vor participa la lupte în prima linie, datează încă de dinaintea declanșării invaziei ruse în Ucraina. Ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea conflictului din Ucraina.

Preluate constant de propaganda suveranistă, acestea sunt folosite acum pentru a forţa alegeri legislative anticipate sau chiar o revoltă populară, pentru răsturnarea actualului regim pro-european de la Bucureşti, a cărui putere a fost consolidată odată cu alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte. La sfârşitul lunii trecute, de exemplu, odată cu oficializarea în funcţie a noului şef de stat român, spaţiul media autohton a fost invadat de mai multe ştiri false, care afirmau, printre altele, că circulaţia bărbaţilor cu vârste între 18 şi 65 de ani va fi restricţionată, ca urmare a instituirii stării de mobilizare, sau că militarii americani se vor retrage total şi definitiv din România. Propagarea necontrolată a acestora şi panica instituită în rândul populaţiei au determinat Ministerul Apărării Naţionale să dezmintă categoric informaţiile şi să sesizeze organele de anchetă pentru comunicarea de informaţii false.

Autorul naraţiunii analizate, Silvestru Şoşoacă, a devenit cunoscut din postura de soț al actualei eurodeputate Diana Șoșoacă, una din cele mai cunoscute voci ale extremiştilor români, promotoare a nenumărate ştiri false şi dezinformări, de care a divorţat recent.

De-a lungul timpului, Silvestru Șoșoacă a fost implicat în mai multe scandaluri. În aprilie 2024, Poliția Capitalei a emis un ordin de protecție împotriva sa, după ce fosta soţie l-a acuzat că a lovit-o atât pe ea, cât și pe fiica lor. În aceeaşi lună, el a fost condamnat definitiv la plata unei amenzi penale de 18.000 de lei pentru ultraj, fiind găsit vinovat într-un dosar penal în care era anchetat pentru sechestrarea şi agresarea unei echipe de jurnalişti a televiziunii italiene Rai 1, care dorea să-i ia un interviu Dianei Șoșoacă, în 2021. Silvestru Șoșoacă a fost acuzat că a mușcat-o de mână pe jurnalista Lucia Gorraci și că l-a agresat și pe polițistul Gheorghe Teodor Bălășoiu, sosit la fața locului. În prezent, Silvestru Șoșoacă este implicat într-o nouă controversă, fiind acuzat că s-a folosit de semnături false pentru candidatura sa la Parlamentul European, din vara anului trecut.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În aceeaşi declaraţie din 27 martie, fostul preşedinte interimar Ilie Bolojan a afirmat că, într-adevăr, țara noastră ar putea deveni un hub de transport pentru forţe armate, în eventualitatea că un acord, agreat de ambele părți, ar prevede prezența unor trupe de menținere a păcii în Ucraina. Acest fapt nu presupune, însă, sub nici o formă, un act de agresiune la adresa unui alt stat, decât în logica suveranistă de inspiraţie rusă, care vede într-un gest normal de sprijinire a unui vecin, un act de agresiune statală.

Timp citire: 5 min