Rușii, remarcă analiștii, negociază cu glonț pe țeavă, după ce au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Potrivit MAE al Ucrainei, SUA au promis un sprijin concret pentru consolidarea capacității de apărare a Kievului.
Circa 40 de mii de etnici români ar trăi în Kazahstan, majoritatea descendenți ai familiilor deportate de ocupanții sovietici din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Au trecut peste 30 de ani de la dezintegrarea URSS, iar trupele ruse de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o sursă permanentă de pericol la adresa securității statului și a întregii regiuni – afirmă, într-o declarație comună, academicieni, istorici, ambasadori și deputați în Parlamentul care a proclamat, în 1991, independența Chișinăului față de Moscova.
Analiștii notează că este una dintre rarele declarații comune elaborate și semnate, în ultima vreme, de americani, britanici și francezi, piloni ai NATO și ai lumii libere, în general, împreună cu rușii și cu chinezii.
Pe agenda discuţiilor figurează, în primul rând, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi îngheţe extinderea spre est, iar Statele Unite să nu mai amenajeze baze militare noi în spaţiul ex-sovietic, pe care ruşii vor să-l păstreze în sfera lor de influenţă.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Incidentul survine într-un moment tensionat al relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, aliate, de decenii, în NATO, dar despărţite de numeroase divergenţe.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, i-a acuzat pe americani că pregătesc provocări în Ucraina și că ar livra arme chimice trupelor Kievului care luptă cu separatiștii pro-moscoviți din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
Guvernul naționalist conservator afirmă că o nouă lege va ține Rusia departe de piața mediatică poloneză, dar opoziția susține că vizat e, de fapt, grupul american Discovery, care va trebui să vânda canalul TVN24, foarte critic la adresa puterii.
Organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International consideră că el e victima unei justiții părtinitoare și a unei răzbunări politice.
Omul de afaceri, căruia i se atribuie conexiuni cu Kremlinul, ar fi folosit informații din interior pentru tranzacții bursiere foarte profitabile.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Cei doi şefi de stat afirmă că se opun oricărei încercări de politizare a sportului şi a mişcării olimpice.
Ambasadele celor mai importanți parteneri occidentali ai Bosniei, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, au avertizat, într-un comunicat comun, că inițiativa deputaților sârbi amenință stabilitatea întregii regiuni.
Președintele nicaraguan, septuagenarul Daniel Ortega, un vechi militant marxist-leninist, ostil americanilor și protejat al comuniștilor cubanezi și al fostei Uniuni Sovietice, a anunțat, pe neașteptate, ruperea relațiilor diplomatice cu Taiwanul și alinierea la politica numită a unei singure Chine.
Americanii acuză tratamentul aplicat de Beijing minorității uigure, de confesiune musulmană sunită și de limbă turcică, din vestul Chinei.
Preşedintele Vladimir Putin a denunțat ceea ce a numit mondializarea acestui fenomen, care, în opinia lui, provine din Statele Unite.
Aceștia au înregistrat anul trecut o creștere de 1,3% față de 2019, în timp ce economia mondială, în ansamblu, a scăzut cu trei procente.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, repetă că sistemul, care include facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv şi e utilizat numai în scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.
Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a declarat că nu-l va grația pe antecesorul său, condamnat pentru abuz de putere, într-un dosar pe care Saakașvili îl califică drept fabricat politic.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Biden şi-a exprimat preocuparea faţă de politicile Chinei, calificate de analişti drept represive, în provincia Xinjiang, cu populaţie uigură musulmană, în Tibetul budist, anexat de comuniştii chinezi în 1950, şi în Hong Kong, fosta colonie britanică revenită sub controlul Beijingului în 1997.
Comunitatea științifică afirmă că astfel de teste sunt foarte primejdioase, fiindcă produc deșeuri care, pe orbită, se transformă în proiectile ce pot lovi instalații spațiale vitale pentru comunicațiile de pe Terra.
Acordul e considerat cu atât mai surprinzător cu cât, în plan politic, summitul ONU de la Glasgow privind privind încălzirea globală a devoalat tensiunile persistente dintre Washington și Beijing.