FAKE NEWS: Occidentul escaladează situația în Ucraina

FAKE NEWS: Occidentul escaladează situația în Ucraina
© EPA-EFE/YURI KOCHETKOV   |   O femeie trece prin fața unui televizor care îl arată pe președintele rus Vladimir Putin la Moscova, Rusia, 14 septembrie 2021.

Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară.  Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.

ȘTIRE: „Săptămâna fost încordată. Occidentul escaladează situația și speculează pe tema presupusei invazii a Ucrainei de către Rusia. Dialogul privind garanțiile de securitate este bruiat de provocări informaționale. Vladimir Putin și Emmanuel Macron au discutat situația din jurul Ucrainei și despre dialogul Rusiei cu Occidentul… Putin le-a amintit și lui Biden și lui Macron cum s-a ajuns la criza de astăzi. Occidentul a găsit o temă convenabilă – Crimeea. Dar câte au fost până la Crimeea, câte inițiative a avut Rusia, ce a auzit ca răspuns - toate au fost ignorate. Au ajus la aceea ce vedem astăzi.

[…]

Macron dă de înțeles că, în opinia lui, Rusia încalcă suveranitatea Georgiei, Moldovei, iar principala pretenție este Crimeea. Vladimir Putin: „Nu este deloc așa. Am desfășurat vreo operațiune în Crimeea sau în altă parte? Într-o țară normală și cu o conducere normală?  Nu. Niciodată nu am facut așa ceva. Nici nu ne-a trecut prin minte. De ce statele occidentale au susținut lovitura de stat? Din acel moment, pentru noi conducerea din Ucraina, sursa conducerii, a fost lovitura de stat, dar nu dorința poporului. Puterea a fost luată cu forța, pe cale armată, cu vărsare de sânge. În aceste condiții am fost nevoiți să apărăm oamenii care locuiesc în Crimeea. Cum altefel? De ce am fost puși în această situație”?

[…]

Președintele Macron a găsit un motiv curios pentru a explica de ce Kievul nu respectă Acordurile de la Minsk. Emmanuel Macron:„Președintele Zelenski este șeful unui stat la frontiera căruia se află în prezent 125 de mii de militari ruși. Aceasta îl nelininștește. Al doilea motiv este că atunci când au fost semnate Acrodurile de la Minsk, nu era aceasta prezență intensă militară rusească la frontierele sale”. Macron a uitat că acum 7 ani, în timpul semnării Acordurilor de la Minsk, în Ucraina avea loc un război adevărat, între trupele din Maidan și luptătorii din Donbasss […]”

NARAȚIUNI: 1.Occidentul escaladează situația în Ucraina. 2.Criza actuală este rezultatul refuzului Occidentului de a discuta problemele de securitate. 3.În 2014, în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, iar conducerea a fost preluată de un regim ilegitim. 4.Rusia nu a anexat peninsula ucraineană Crimeea, ci a fost nevoită să salveze populația de acolo. 5. Kievul nu respectă Acordurile de la Minsk.  

CONTEXT: Situația la frontiera de est a Ucrainei s-a agravat în ultima perioadă, ca urmare a concentrării de trupe și armament rusesc în zona respectivă. Este cea mai tensionată fază a războiului hibrid desfășurat de Rusia din 2014, după anexarea Crimeii și declanșarea acțiunilor armate în regiunea ucraineană Donbass. Kremlinul susține că nu va ataca Ucraina, însă, oficialii occidentali spun că pericolul unei invazii rusești este foarte mare. Liderii europeni depun eforturi dimplomatice pentru detensionarea situației.

Anexarea Crimeii și războiul din Donbass au fost dublate și de o propagandă anti ucraineană, bine elaborată și agresivă, care de opt ani este prezentă pe toate canalele rusești de televiziune și se intensifică în perioadele de criză cum este cea curentă. Unul din principalii propagandiști ai Kremlinului este Vladimir Soloviov, moderatorul unui talk-show zilnic la postul de televiziune de stat Rossia 1, „Seara cu Vladimir Soloviov”, și a emisiunii „Moskva. Kremli. Putin” care apare duminca și relatează timp de o oră despre acțiunile președintelui rus pe parcursul săptămânii. Rossia 1 emite pe întreg teritoriul Fedarației Ruse, dar și în spațiul postsovietic, inclusiv în Republca Moldova. Televiziunea a fost interzis pe teritoriul Ucrainei, în 2014, ca măsură de combatere a propagandei rusești. Și alte posturi TV rusești au fost interzise în Ucraina și în Statele Baltice din aceeași cauză. Majoritatea posturilor rusești au reflectat tendențios evenimentele din Ucraina, începând cu 2014, politica mediatică a Kremlinului fiind una foarte agresivă față de Kiev. Presa echidistantă și democratică din Rusia este hărțuită de puterea de la Kremlin, multe surse media fiind închise, altele fiind declarate „agenți străini”, iar mai mulți jurnaliști ruși au fost nevoiți să emigreze din Federația Rusă.

OBIECTIV: Narațiunile au scopul să acuze Occidentul de situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească în această țară.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Occidentul, în special SUA, s-au arătat îngrijorate cu privire la posibilitatea și chiar iminența unei noi invazii rusești a Ucrainei și au menționat informații obținute de serviciile secrete cu privire la comasarea unor forțe semnificative la frontiera ruso-ucraineană. Situația este escaladată nu de Occident, dar de Rusia, care a făcut o nouă demonstrație de forță. Kremlinul încearcă să obțină mai multe beneficii în negocierile cu Occidentul prin presiuni militare. Occidentul nu a atentat la integritatea teritorială a Rusiei, dimpotrivă, aceasta din urmă, fie direct, fie prin interpușii săi din Donbass, a ocupat o parte teritoriul ucrainean. Acestă agresiune rusească a determinat UE și SUA să susțină masiv Ucraina, financiar și militar.

Războiul din Ucraina a început în 2014, odată cu anexarea Crimeii de către Rusia, după venirea la putere a forțelor pro-occidentale la Kiev. Rusia a răspuns în această manieră agresivă la Maidanul ucrainean, manifestările de amploare care au avut loc la Kiev și în alte orașe din Ucraina pentru cursul european al țării, după ce președintele ucrainean Victor Ianukovici a refuzat să semneze, la presiunea Kremlinului, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Protestele din 2013-2014 au fost populare, nu o lovitură de stat. Pe fundalul protestelor de atunci, președintele Ianukovici a fugit din țară. El a fost demis de Parlament pentru că nu și-a mai exercitat atribuțiile constituționale. Conducerea Ucrainei a fost aleasă în urma unor alegeri libere și democratice, organizate după proteste – alegerile prezidențiale în luna mai 2014 și cele legislative în octombrie 2014.

Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, atentând la integritatea teritorială a Ucrainei. Comunitatea internațională a condamnat această anexare, pe care o califică un act de agresiune față de Ucraina și de încălcare a dreptului internațional.

Afirmația că autoritățile de la Kiev ar fi încălcat Acordurile de la Minsk este, și ea, falsă. Dimpotrivă, pe parcursul celor 8 ani de război, Kievul a acuzat de mai multe ori Moscova că încalcă acordul care prevede în primul rând încetarea focului. De asemenea, Moscova a continuat să susțină formațiunile armate din Donsbas, contrar art. 10 al documentului. Totodată, Federația Rusă, prin propunerea de recunoaștere a republicilor separatiste Donețk și Luhansk din regiunea Donbass, încalcă nu doar acest document, dar și dreptul internațional, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Votul recent în Duma de Stat pentru recunoașterea RPL și RPD este un nou pas al Kremlinului pentru controlul acestor teritorii ucrainene.

Timp citire: 5 min