NATO respinge cererile Rusiei și îi cere să își retragă forțele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina

NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.

Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite au transmis în scris, miercuri, răspunsurile lor, așa cum solicitase Moscova. Atât blocarea unei viitoare extinderi a NATO către est – ceea ce ar putea însemna primirea Ucrainei în Alianță – cât și retragerea forțelor internaționale și echipamentelor NATO din statele membre ex-comuniste și ex-sovietice sunt excluse, însă aliații sunt gata să discute alte aspecte, între care controlul armamentului și stabilirea unor măsuri necesare pentru detensionarea situației. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, un pas important pentru restabilirea încrederii ar fi reluarea completă a comunicațiilor pe canalele existente anterior și refacerea misiunilor diplomatice pe care părțile le au la Moscova și, respectiv, Bruxelles.

Jens Stoltenberg a insistat însă că Rusia trebuie să renunțe la intimidare cu ajutorul forței, retorica agresivă și activități maligne care vizează statele membre sau alte națiuni. Totodată, secretarul-general al NATO a spus că Alianța i-a cerut Rusiei și să își retragă forțele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Rusia a fost implicată în conflicte cu toate aceste țări și susține entități separatiste pe teritoriul lor: în Republica Moldova armata rusă a luptat, în 1992, alături de forțele rebele și continuă să mențină trupe în ciuda cererilor repetate ale Chișinăului de a și le retrage și a propriilor angajamente în acest sens; în Georgia, cu care a purtat un război în 2008, sprijină Osetia de Sud și Abhazia; în sfârșit, în Ucraina a invadat și anexat peninsula Crimeea în 2014, a susținut forțele rebele care au declanșat războiul separatist din Donbass și sprijină cele două republici separatiste formate în acea regiune.

Secretarul general al NATO a notat că, deocamdată, Rusia continuă să mobilizeze trupe și echipamente în apropierea granițelor Ucrainei, iar acum mii de militari și tehnică de luptă între care avioane și sisteme antiaeriene S-400 sunt trimise în Belarus.

Oficiali occidentali și ucraineni au estimat anterior că Rusia ar putea ataca Ucraina în orice moment. Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a declarat însă ieri că numărul militarilor ruși concentrați la graniță este încă insuficient pentru o ofensivă la scară largă.

În cazul în care Rusia va lansa un atac, atât Statele Unite cât și Uniunea Europeană au amenințat cu sancțiuni economice severe – unele chiar „fără precedent” – care ar putea să îl vizeze chiar și pe președintele rus, Vladimir Putin. NATO este gata să trimită rapid forțe către flancul său estic, iar Statele Unite și-ar putea suplimenta cu până la 8500 de militari forțele americane din zonă. Oficiali occidentali, inclusiv președintele american Joe Biden, au precizat că este exclus ca forțele aliate să fie trimise și în Ucraina. Kievul ar putea fi ajutat însă în continuare prin livrări de armament letal și presa a scris chiar și despre varianta deschiderii unor centre de antrenament în România, Polonia și Slovacia în care, în eventualitatea unei invazii rusești la scară largă, forțele ucrainene să fie pregătite pentru a purta un război de gherilă.