Clasa politică de la Bucureşti a reacţionat cu satifacţie la anunţul Statelor Unite că-şi suplimentează prezenţa militară în România. Pentru preşedintele Klaus Iohannis, „această contribuţie semnificativă reprezintă o demonstraţie fără echivoc a solidarităţii Statelor Unite, ca aliat şi principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a descurajării şi apărării Flancului estic al NATO, inclusiv în România, ca răspuns la actualele evoluţii îngrijorătoare de securitate din Vecinătatea Estică”. Premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, afirmă, la rândul său că, „aşa cum ne-am obişnuit, partenerul strategic a ales şi de această dată să ne stea alături umăr la umăr pentru reîntărirea şi descurajarea oricărei ameninţări într-o postură de apărare consolidată pe flancul estic al NATO în ţara noastră”. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune că suplimentarea trupelor americane din ţară reprezintă o măsură defensivă, în sprijinul securităţii şi apărării României, şi anunţă că „rămânem în strânsă coordonare la nivel NATO, pentru găsirea celor mai potrivite opţiuni de întărire a capacităţii noastre colective de apărare.”
Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia Washingtonului, primul între egali în Alianţă, de a desfăşura trupe suplimentare în Polonia, România şi Germania. „Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” - a precizat el, după ce purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a confirmat desfăşurarea a trei mii de militari americani în ţări de pe flancul estic al NATO. Circa o mie vor fi repoziţionaţi de la o bază militară americană din Germania în România.
La Moscova, viceministrul de Externe rus Alexandr Gruşko a calificat decizia americanilor drept nejustificată, distructivă, în măsură să amplifice tensiunile din regiune şi să reducă marja pentru soluţii politice. Cu peste o sută de mii de militari masaţi la frontiera ucraineană, Moscova a pretins, luna trecută, amintesc agenţiile internaţionale de presă, aşa-zise garanţii de securitate din partea Occidentului, care ar include îngheţarea extinderii NATO spre est, precum şi limitarea drastică a activităţilor militare în ţările ex-comuniste admise după sfârşitul Războiului Rece.
