Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
Luarea sa de poziție survine pe fondul conflictului dintre Parlamentul dominat de stânga filorusă şi preşedintele pro-occidental Maia Sandu.
Achiziția sistemului de artilerie HIMARS de către România e prezentată de canalul Kremlinului, Sptunik, drept o manevră prin care Statele Unite încearcă să își aducă în regiune echipamente care vor fi folosite împotriva unui viitor atac asupra Rusiei.
Alianța Nord-Atlantică are nevoie de o „amenințare rusă” pentru a se putea menține, întrucât aceasta este singura sa rațiune de a exista. Această narațiune falsă este promovată de portavocea Kremlinului, Sputnik, care preia opinia unui senator rus.
Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Sistemul HIMARS, care şi-a dovedit maturitatea operaţională în conflicte reale, fiind testat în timpul operaţiilor militare, va fi instalat în estul ţării – anunţă ministerul Apărării.
Washingtonul păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cercurile conservatoare din SUA scriu că noul președinte democrat al SUA, Joe Biden, ar fi semnat un ordin executiv care va promova homosexualitatea ca element central al politicii externe a SUA și, mai mult, vor fi întocmite „liste negre” cu liderii religioși mondiale care se opun fenomenului LGBT. Ar fi vizate și organizații ultra-conservatoare americane care au legături cu România.
În timp ce șeful diplomației europene se afla la Moscova, într-o vizită nu lipsită de controverse, Rusia a anunțat expulzarea a trei diplomați europeni. A fost o umilință publică, care i-a înfuriat pe mulți.
Postul, care este finanţat de Congresul american şi a avut o contribuţie majoră la prăbuşirea dictaturilor comuniste din Europa, a mai fost amendat în ultimele săptămâni, în ceea ce comentatorii califică o încercare a Rusiei de a-i obstrucţiona activitatea sau chiar de a-l alunga din ţară.
Cheia realizării acestui obiectiv este normalizarea relaţiilor cu Kosovo, care va avea la bază recunoaşterea reciprocă – afirmă diplomaţia americană.
Rusia spune că înlocuirea rapidă a combustibilui său reprezintă un risc pentru securitatea regională nucleară
Pe 26 ianuarie, Joe Biden a discutat prima oară cu Vladimir Putin în calitate de președinte al Statelor Unite. Cei doi se cunoșteau de ani de zile, dar convorbirea lor nu pare să fi fost o discuție între doi prieteni care s-au regăsit, nici un schimb de amabilități între șefii a două state care vor să stabilească un prim contact și să testeze apele.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA obligă Rusia să se axeze pe acțiunile sale hibride din UE. Doar aici are sorți de izbândă. Doar în Uniunea Europeană există loc de manevre active și un lobby puternic pro-Rusia.
La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.
Orientul Mijlociu pare să treacă printr-o resetare masivă. Arabii fac, pe rând, pace cu Israelul. Monarhiile din Golf încearcă să își rezolve disputele. Alianțele forțelor radicale se refac. Iranul este împins înapoi după mai bine de un deceniu și jumătate de expansiune. Evenimentele anilor 2000 au fost puse în mișcare de atacul rețelei al-Qaida asupra Statelor Unite, iar cele ale deceniului următor, de Primăvara arabă. Al treilea deceniu al secolului începe, în Orient, sub semnul voinței politice a liderilor.
După ce Maia Sandu a reiterat poziţia Chişinăului privind retragerea trupelor ruse care staţionează ilegal în Republica Moldova încă din timpul războiului de la Nistru din 1992, oficiali de cel mai înalt rang de la Moscova au acuzat-o că prin aceasta ar destabiliza situaţia din regiune
Autoritățile de la Budapesta anunță că Ungaria începe o nouă eră privind aprovizionarea cu gaze naturale, prin faptul că se realizează o diversificare sporită a surselor şi rutelor de alimentare.
Vladimir Putin nu s-a grăbit să îl felicite pe Biden, deşi alegerile din SUA au avut loc în urmă cu şase săptămâni.
De ce le-ar păsa, până la urmă, plătitorilor de taxe americani de neliniștile arabilor din Golf, suferințele civililor din Irak, Siria și Yemen sau chiar și de îngrijorările israelienilor?