Donații
Veridica.md
UPDATE: La scurt timp după ce a recunoscut republicile separatiste din Donețk și Luhansk, Putin a ordonat armatei ruse să lanseze o „operațiune de menținere a păcii” în Donbass.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni decretul de recunoaștere a republicilor autoproclamate de la Donețk (DNR) și Luhansk (LNR). Momentul semnării, la care au fost prezenți și liderii separatiști, a fost precedat de un lung discurs televizat în care Putin a criticat virulent Ucraina și Occidentul și a lansat și o serie de acuzații dure la adresa acestora.
Liderul de la Kremlin a pus la îndoială viabilitatea statului ucrainean afirmând că acestuia îi lipsește o tradiție istorică și că, în prezent, este incapabil să obțină stabilitatea și e administrat de puteri străine, fiind condus de un „regim marionetă”. Putin a mai spus că Ucraina modernă reprezintă un proiect al fondatorului URSS, Vladimir Lenin. În context, președintele rus a comentat că decomunizarea nu înseamnă dărâmarea statuilor lui Lenin – ceea ce s-a întâmplat în Ucraina – și a amenințat că Rusia este gata să arate ce ar însemna o decomunizare adevărată pentru Ucraina. Liderul de la Kremlin a făcut trimitere și la acuzațiile lansate anterior de Moscova, că forțele ucrainene ar fi responsabile de violențele din zona Donbass, și le-a cerut liderilor de la Kiev să pună capăt de urgență ostilităților pentru că altfel vor fi responsabili de sângele vărsat. Acuzațiile și amenințările lansate de Putin alimentează temerile că recunoașterea DNR și LNR ar putea fi urmată de operațiuni militare.
Situația s-a deteriorat în ultimele zile de-a lungul liniei de demarcație din Donbass. În DNR și LNR a fost decretată și mobilizarea generală, a fost anunțată evacuarea populației civile și atât rebelii cât și Rusia au denunțat atacuri ale Ucrainei, inclusiv acte de sabotaj, însă Kievul a negat vehement că ar fi fost implicat în acestea și a acuzat rebelii că au încălcat acordurile de încetare a focului. Kievul a respins, totodată, și acuzațiile că ar pregăti o ofensivă în Donbass. De altfel, Rusia și separatiștii nu au prezentat vreo probă în sprijinul afirmațiilor lor. Anterior, Statele Unite și Ucraina spuseseră că Rusia va căuta un pretext pentru a invada Ucraina și va organiza false atacuri. Moscova are, potrivit estimărilor, între 170 și 190 de mii de militari în Ucraina (Crimeea și Donbass) și în jurul acesteia, de-a lungul frontierei comune, la Marea Neagră dar și în Belarus, care a anunțat că prezența militarilor ruși pe teritoriul său, care ar fi trebuit să se încheie începând cu 20 februarie, va fi prelungită.
În ciuda mobilizării masive a forțelor sale, Rusia afirmă că nu intenționează să declanșeze un război. Pe de altă parte, Moscova a cerut pe un ton ultimativ ca NATO să îi ofere garanții scrise că nu își va continua retragerea către est și că își va retrage majoritatea forțelor din statele ex-comuniste și ex-sovietice admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece. În discursul televizat de luni, Vladimir Putin s-a plâns că Statele Unite și NATO nu au răspuns cererilor Rusiei și a avertizat că, atunci când nivelul de amenințare la adresa țării sale crește, aceasta are tot dreptul să răspundă prin măsuri care să îi asigure securitate și asta va și face. Putin a mai spus și că NATO a înființat practic baze pe teritoriul Ucrainei, întrucât a trimis consilieri militari care să pregătească forțele acestei țări.
Reacția principalilor lideri occidentali la decizia lui Putin de a recunoaște republicile separatiste din Ucraina
Înainte de discursul televizat, Vladimir Putin le-a comunicat decizia sa de a recunoaște republicile separatiste din Donbass președintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german, Olaf Scholz, care și-au exprimat dezamăgirea că liderul de la Kremlin a ales această cale. Rămâne de văzut dacă, după recunoașterea republicilor separatiste, mai este posibilă organizarea unui summit Joe Biden – Vladimir Putin, propus de președintele Franței, Emmanuel Macron, și acceptată de principiu, de ambii lideri.
Imediat după semnarea decretului de recunoaștere, președinții Consiliului și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, au denunțat o încălcare flagrantă a legislației internaționale și a Acordurilor de la Minsk și au anunțat că UE va răspunde cu sancțiuni care o să-i vizeze pe cei implicați în acest act ilegal. Adoptarea imediată de sancțiuni a fost cerută și de Polonia și Letonia.
Și Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden va semna un ordin executiv prin care li se interzice cetățenilor și companiilor americane să aibă relații cu republicile separatiste. Totodată, ordinul executiv prevede posibilitatea sancționării oricui lucrează cu DNR și LNR. Sancțiunile anunțate luni sunt diferite de cele care se au în vedere în cazul unei noi invazii a Ucrainei de către Rusia.
Recunoașterea DNR și LNR a fost condamnată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a adăugat că Rusia continuă să alimenteze conflictul din estul Ucrainei și caută un pretext pentru a invada din nou această țară. La Londra, premierul britanic, Boris Johnson, a denunțat o violare flagrantă a integrității și suveranității Ucrainei, iar ministrul său de externe, Liz Truss, a spus că Moscova a ales confruntarea în locul dialogului. Truss a precizat că Marea Britanie se va coordona cu aliații săi pentru a răspunde deciziei Rusiei, dar că acest act nu poate rămâne nesancționat.
Sancțiunile au fost luate în calcul și de Vladimir Putin, care a afirmat în discursul său că acestea vor fi, oricum, impuse, chiar și fără să existe vreun pretext, întrucât scopul Occidentului ar fi să blocheze dezvoltarea Rusiei.
