Criza din Ucraina: Americanii dispun plecare familiilor angajaților lor guvernamentali din Belarusul vecin

Criza din Ucraina: Americanii dispun plecare familiilor angajaților lor guvernamentali din Belarusul vecin
© EPA-PHOTO/EPA/VICTOR DRACHEV/an/kr/ow   |   Ann Speckhard, soția ambasadorului Statelor Unite în Belarus, e însoțită de un membru neidentificat al personalului ambasadei, în timp ce își plimbă câinele lângă satul diplomatic "Drozdy", Minsk, Belarus, 17 iunie 1998.

Statele Unite au dispus plecarea din Belarus a familiilor angajaților lor guvernamentali. Departamentul de Stat a recomandat, de asemenea, cetățenilor americani să evite călătoriile în fosta republică sovietică, pe care analiștii o califică drept un satelit de facto al Moscovei. Diplomația americană a explicat că măsurile sunt impuse de tensiunile din regiune, provocate de desfășurarea masivă de trupe rusești la granițele Ucrainei. Pe 23 ianuarie, amintesc media internaționale, Washingtonul a dispus și plecarea familiilor angajaților săi de la Kiev, precum și a personalului neesențial al ambasadei, gest urmat și de alte țări occidentale.

În Belarus sunt organizate exerciții militare comune cu Rusia, despre care părțile pretind că ar fi de rutină și în care ar fi implicați peste 30 de mii de soldați. Acum o săptămână, Statele Unite au avertizat Belarusul că se expune unei riposte rapide și ferme dacă permite le rușilor  să-I utilizeze teritoriul ca să atace Ucraina. Anul trecut, șeful  serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, afirmase că rușii ar putea ataca Ucraina la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie. Ofensiva, spunea el, va fi anticipată de lovituri aeriene și de artilerie, urmate de asalturi aeropurtate și de amfibii. Invazia, mai declara Budanov, se va produce nu doar din est, din Rusia, ci și din nord, din Belarusul aliat Moscovei.

La putere din 1994, președintele autoritar belarus Aleksandr Lukașenko e calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa. Opoziţia din Belarus se teme că preşedintele ar putea ceda Moscovei parte din suveranitatea naţională, în schimbul protecţiei pe care i-o acordă Rusia. Cedările ar putea include, spune opozantul Pavel Latuşko, crearea unei baze militare ruseşti în Belarus sau renunţarea la moneda naţională, rubla belarusă, în favoarea celei ruseşti.

Creată oficial în 1999, ca o alianță politică și economică, uniunea statală dintre cele două republici slave ex-sovietice a rămas mult timp o formă fără fond. Moscova și Minskul au avut și dispute, legate, mai ales, de dosare energetice. Relațiile s-au consolidat, însă, după ce Moscova l-a susținut necondiționat pe liderul belarus, supus unei contestări vehemente acasă, în urma realegerii sa, foarte probabil trucată, din 2020. În plus, cooperarea bilaterală e considerată o ieșire din strânsoarea sancțiunilor impuse de Occident ambelor țări.  

Timp citire: 1 min