Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
ȘTIRE: Autorul emisiunii susține că americanii îl pregătesc pe Volodimir Zelenski de război și îi înarmează pe ucraineni așa cum au făcut cu georgienii în 2008, când Saakașvili a dat ordin să fie lovit cu rachete orașul Țhinvali, controlat de separatiști. „Situația la linia de demarcație cu Ucraina lui Zelenski în Donbas este atât de încordată, încât în orice moment este posibilă o provocare... Putin pleacă la Beijing, la deschiderea Olimpiadei, iar pe Zelenski îl pregătesc de război. Și el e pregătit. El este o fire la fel de nervoasă ca și Saakașvili. Putin a mai zburat altădată la Olimpiadă la Beijing, în 2008. Atunci, după numeroase provocări, pregătit de război și înarmat de aceleași Statele Unite, Saakașvili dă ordin de atac asupra capitalei Osetiei de Sud, Țhinvali. În prezent în aceste zile, în pragul Olimpiadei avem un dejavu”.
Autorul susține că Rusia vrea un nou model de securitate, însă NATO a uitat că a promis că nu se va extinde la est. „Problema nu este Ucraina și Donbas, deși SUA vor să reducă totul la Ucraina. Rusia a propus în scris un nou model de securitate globală... Washingtonul și Bruxellesul insistă pe principiul ușilor deschise și libera alegere a aliaților, uitând că au promis că NATO nu se va mișca niciun centimetru la est. Ca răspuns la afirmațiile rusești, inițial au spus că așa ceva nu a fost, apoi după publicarea stenogramei au spus că au fost inteleși greșit atunci și că, în general, oral nu contează. Serghei Lavrov: acum când le prezentăm nu promisiuni orale, dar documente în scris, care au fost semnate de toate statele din OSCE, inclusiv președintele SUA, am în vedere Declarația de la Istanbul din 1999 și Declarația de la Astana din 2010, partenerii noștri occidentali sunt nevoiți să iasă dintr-o situație mai serioasă. În ambele documente este stipulat dreptul la alegerea aliaților și necesitatea de a lua în considerare interesele de securitate ale altui stat din OSCE, inclusiv ale Federației Ruse”.
Ucraina, chiar dacă nu este membră NATO este înarmată de NATO, susține autorul. În emisiune este din nou citat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care susține că „scopul Washingtonului nu este soarta Ucrainei dar tensionarea situației în jurul Federației Ruse”. În emisiune se mai spune că cele cinci valuri de extindere NATO, după 1990, au dus la dezechilibru și crearea unor amenințări la adresa Rusiei.
Dmitri Kiselev mai afirmă că Statele Unite doar pretind că vor să ajute Europa să găsească surse alternative de gaze în schimbul celor rusești, însă, în realitate îi provoacă un prejudiciu colosal.
De asemenea, în cadrul emisiunii el a insinuat că secretarul de stat american Antony Blinken ar fi numit Ucraina „coteț de găini”, făcând referire la comparația folosită de oficialul american care a spus că Rusia procedează ca vulpea care atacă găinile.
NARAȚIUNI: 1. Statele Unite pregătesc Ucraina de război împotriva Rusiei, așa cum au făcut în 2008 cu Georgia. 2. Scopul Washingtonului este tensionarea situației în jurul Federației Ruse. 3. SUA au promis că NATO nu se va extinde, dar nu s-au ținut de cuvânt. 4. Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei.
CONTEXT: Federația Rusă a masat forțe semnificative la granița sa cu Ucraina, ceea ce a stârnit îngrijorarea comunității internaționale privind escaladarea războiului din Donbas. De la începutul conflictului în această regiune din estul Ucrainei, în 2014, deja au murit peste 13 mii de oameni. Pe fundalul acestor evenimente, Kievul s-a îndepărtat definitiv de Moscova și cere ca Ucraina să fie admisă în NATO. La fel, o altă fostă republică sovietică, Georgia, cu două regiuni separatiste pe teritoriul său, se vrea sub umbrela NATO. De altfel, dorința celor două țări de a fi admise în Alianță a fost notată oficial de aceasta încă de la summitul din 2008 de la București.
Statele baltice au fost primele republici din fosta URSS care s-au grăbit să adere la NATO, la scurt timp după desprinderea de imperiul sovietic, pentru a-și asigura securitatea. În timp ce a concentrat zeci de mii de militari și tehnică militară la frontiera cu Ucraina, Federația Rusă cere Statelor Unite și NATO garanții de securitate în scris privind oprirea extinderii NATO spre est, în fostul spațiu sovietic, pe care îl consideră zona sa de influență. Mai mult, aceasta cere retragerea infrastructurii militare NATO de pe flancul estic al Alianței. Ambele solicitări au fost respinse de aliați, care au atras atenția că este dreptul suveran al oricărui stat să își facă aranjamentele de securitate pe care le consideră adecvate – inclusiv să se alăture oricărei alianțe. Totodată, modul în care NATO înțelege să își amplaseze trupele în propriul teritoriu nu poate fi stabilit de o țară terță, cum are pretenția Moscova.
TV Rossia 1 este un post federal de stat, care emite pe întreg teritoriul Federației Ruse, iar audiența sa potențială este de 98% din populația țării. Programele sale sunt retransmise și în state din fosta URSS și în țări din Europa. Emisiunea „Vesti nedeli” apare săptămânal, dumincă seara în prime-time, și reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii externe. Dmitri Kiselev este unul din principalii promotori ai propagandei Kremlinului, fiind inclus și pe lista de sancțiuni a UE, Canadei și Ucrainei pentru promovarea propagandei rusești privind anexarea peninsulei Crimeea, în 2014. Relizatorul a declarat într-una din emisiunile sale că Rusia poate transforma SUA în cenușă radioactivă.
OBIECTIV: Narațiunile au scopul să prezinte Ucraina, NATO și SUA ca agresori și dușmani ai Federației Ruse, care oricând pot declanșa un atac asupra sa.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Conflictul din Ucraina a fost provocat de Federația Rusă prin anexarea Crimeii, în martie 2014, și susținerea ulterioară a insurecției separatiste din Donbass, o regiune locuită preponderent de etnici ruși. Separatiștii susținuți de Federația Rusă au proclamat două republici, Donețk și Luhansk, în regiunea Donbass. Federația Rusă își dorește să mențină Ucraina în continuare în zona sa de influență, regiunile separatiste fiind principalele instrumente de presiune pe care le mai are în această țară. Conflictul a pornit de la faptul că populația din Ucraina și-a dorit integrarea țării în Uniunea Europeană, protestând masiv față de refuzul președintelui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu UE, în 2013, un refuz cauzat de presiunile intense ale Kremlinului. În urma agresiunii rusești, Ucraina și-a intensificat eforturile de aderare la NATO.
Rusia susține că după destrămarea URSS, americanii i-ar fi promis Moscovei că NATO nu se va mai extinde spre Est. Kremlinul insistă în ultimul timp că NATO ar fi mințit Rusia prin faptul că alianța s-a extins în 1999 și 2004 și a cerut Washingtonulului garanții în scris privind excluderea oricărei noi aderări la Alianță, în special a Ucrainei. Zvonurile despre promisiunile pe care le-ar fi făcut americanii în privința NATO nu sunt fixate în niciun document. Acestea nu corespund realității, a declarat recent și traducătorul lui Mihail Gorbaciov, Pavel Palajcenko, care a participat la negocieri și a avut acces direct la corespondența diplomatică și la transcrieri ale convorbirilor. El a precizat că problema extinderii NATO a fost abordată exclusiv în contextul unificării Germaniei, în sensul includerii teritoriului Germaniei de Est sub umbrela Alianței. Problema unei extinderi ulterioare către est nu se punea la vremea respectivă și chiar dacă a fost abordată în unele discuții – aici există puncte de vedere diferite ale istoricilor și se acceptă și varianta că posibilitatea ca NATO să își mențină granițele a fost evocată de secretarul de stat american de atunci, James Baker – nu a existat o ofertă concretă a Occidentului, făcută publică sau înscrisă în vreun document oficial. În oglindă, este interesant de remarcat că Rusia a încălcat flagrant Memorandumul de la Budapesta, un document concret prin care semnatarii, inclusiv Federația Rusă, îi garantau integritatea teritorială Ucrainei în schimbul renunțării de către aceasta la arsenalul nuclear pe care îl deținea.
Statele membre NATO nu prezintă niciun pericol pentru Federația Rusă, dat fiind că este vorba de o Alianță defensivă. Efectivele NATO în flancul estic sunt net inferioare celor pe care le are la dispoziție Moscova, care a început să facă tot mai des concentrări de trupe și exerciții militare masive în partea de vest a teritoriului său. Ucraina și Georgia care își doresc aderarea la Alianță din același motiv pentru care și-au dorit-o statele baltice și cele din fostul lagăr socialist: de teama Federației Ruse, succesoarea URSS, care le-a agresat în trecut.
Verifică sursele:
