Rebelii și forțele guvernamentale ucrainene s-au acuzat reciproc de încălcarea fragilului acord de încetare a focului.
Analiștii remarcă că autoritățile de la Berlin, acuzate, frecvent, că privilegiază relațiile economice cu rușii și manifestă multă îngăduință față de Moscova, au ridicat, acum, tonul și, prin vocea președintelui Frank-Walter Steinmeier, au spus că Rusia e responsabilă pentru criza din Ucraina.
Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
Ucraina e împinsă de Statele Unite spre război, iar americanii vor să instaleze pe teritoriul acestei țări rachete împotriva Rusiei, potrivit unor narațiuni promovate de principalul post rusesc de televiziune. Acesta mai spune și că soarta Ucrainei va fi decisă de negocieril dintre marile puteri.
În ajun, el a repetat că o nouă agresiune rusească împotriva Ucrainei va provoca nu o diminuare, ci o consolidare a prezenței NATO pe flancul său estic.
Luna trecută, responsabilii politici de la Helsinki au repetat că țara lor nu are nicio intenţie de a adera la NATO.
Sunt circa o sută de specialişti, care au misiunea de a pregăti desfăşurarea unui contingent mult mai numeros, ce nu va întârzia – a precizat ministrul Apărării în Guvernul de la Bucureşti, Vasile Dîncu.
Conducta care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică a provocat divergențe între Berlin și Washington.
Serviciile americane de informaţii apreciaseră că Rusia îşi accelerează pregătirile pentru o invazie la scară largă în Ucraina şi că a masat, deja, la frontieră, 70% din efectivele militare necesare.
Extinderea NATO este o amenințare la adresa Rusiei, iar Statele Unite înarmează și pregătesc Ucraina de război, susține principalul propagandist al Kremlinului, Dmitri Kiselev, într-o emisiune de aproape două ore care reflectă punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaționale.
Numeroase state occidentale boicotează diplomatic competiția și acuză regimul comunist de la Beijing de încălcarea drepturilor omului.
„Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii” – precizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
El n-a făcut nicio referire la cei peste o sută de mii de militari ruși masați la frontiera ucraineană, care alimentează teama Kievului și a partenerilor săi occidentali că Moscova ar putea recurge la o nouă invazie.
Șefii diplomațiilor rusă, Serghei Lavrov, și americană, Antony Blinken, au programată, marți, o nouă convorbire telefonică consacrată situației din Ucraina.
Departamentul de Stat a explicat că măsura e impusă de tensiunile din regiune, provocate de desfășurarea masivă de trupe rusești la granițele Ucrainei.
Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Un nou sondaj de opinie confirmă că românii sunt net pro-occidentali și foarte reticenți la adresa rușilor.
Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Anunțul survine într-un moment de tensiune maximă în relațiile dintre Moscova și Occident.
Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, se va mişca spre Ucraina, fiindcă trebuie să întreprindă ceva, dar nu va declanşa ceea ce el a numit un război total.
Luna viitoare, Rusia și Belarusul vor face exerciții militare comune.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Luna trecută, ţările scandinave neutre au calificat drept complet inacceptabilă pretenţia Rusiei ca Alianţa să-şi îngheţe extinderea în Europa.
Analiştii cred că preşedintele autoritar Kasim-Jomart Tokaiev şi-a pierdut din legitimitate în ochii kazahilor, după ce a apelat la militari străini pentru a înăbuşi o revoltă populară.
Senatori democraţi de prim rang de la Washington au lansat o iniţativă menită să descurajeze o invazie rusă în Ucraina, care ia în calcul sancţiuni contra lui Putin.
Occidentalii, remarcă analiștii, și-au păstrat atât coeziunea, cât și fermitatea și au repetat că Moscova nu le poate impune înghețarea extinderii NATO spre est și nici limitarea activităților militare în statele ex-comuniste, admise în Alianță după sfârșitul Războiului Rece.
Washingtonului, primul între egali în NATO, repetă că politica uşilor deschise ale Alianței nu este subiect de negociere cu Moscova.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, califică drept inadmisibile așa-numitele garanții de securitate cerute de ruși.
Oficial, ar fi vorba de 2.030 de militari și 250 de vehicule.
Washingtonul i-a cerut Moscovei să trimită înapoi în cazărmi cei circa o sută de mii de militari masați la granița ucraineană.
Moscova a masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și a stârnit în Occident temeri că pregătește o nouă invazie.