Preşedintele socialist venezuelean, Nicolas Maduro, declară că e alături de ruşi.
Recunoașterea republicilor separatiste de către Rusia a fost descrisă de analiști din Ucraina ca un act care îngroapă Acordurile de pace de la Minsk, un pas spre revitalizarea proiectului Moscovei privind Novorossia sau doar un joc de imagine făcut de Putin pentru publicul intern. Tonul general este unul sumbru, marcat de temeri cu privire la acțiunile următoare ale Rusiei.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Statele Unite nu consideră că Rusia invadează Ucraina trimițând trupe în republicile separatiste Donețk și Luhansk, din Donbass, întrucât nu a adoptat sancțiuni mai severe. Narațiunea falsă e promovată de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist cu probleme penale în ale cărui texte se regăsesc cu regularitate teze similare cu cele emise de propaganda rusă.
Moscova negociază, încă din 2019, cu sudanezii amenajarea bazei, care ar urma să găzduiască 300 de oameni, civili și militari.
Bucureștiul condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk.
Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei vecine, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.
Presa pro-Kremlin din Rusia și din republicile autoproclamate din estul Ucrainei a lansat o serie de narațiuni false despre distrugerea infrastructurii civile din Donbass, care ar fi fost înscenată de Kiev pentru a-și „justifica” atacurile asupra rusofonilor.
Din februarie 2021, de când armata a preluat, din nou, puterea, peste 1.500 de civili au fost uciși și sute de mii de oameni s-au refugiat.
Sancțiunile anunțate până acum sunt mult mai moderate decât cele cu care a amenințat Occidentul în cazul în care Rusia va lansa o invazie a Ucrainei. După ce Putin a trimis armata în Donbass, liderul DNR afirmă că Moscova a recunoscut independența întregii regiuni Donețk, inclusiv partea controlată de Kiev.
Putin își dorește o rearanajare a sistemului internațional stabilit după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și dreptul „la acțiune discreționară și la crimă”, scrie Garry Kasparov pe kasparov.ru.
Noile demersuri diplomatice au loc după inflamarea, în ultimele zile, a situației de pe frontul din estul Ucrainei, din așa-numitul Donbas, ce opune trupele Kievului separatiștilor pro-moscoviți.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, pledează și pentru susținerea celorlalţi parteneri estici, în special Republica Moldova şi Georgia, în paralel cu sprijinul acordat Ucrainei.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
La începutul lunii, Statele Unite au afirmat că dețin probe potrivit cărora Rusia intenționează să filmeze false atacuri ucrainene, pentru a avea un pretext ca să invadeze țara vecină.
Liderul de la Kremlin a amenințat, totodată, Ucraina, ceea ce alimentează temerile că ar putea urma acțiuni militare. Occidentul a răspuns la ultimele evoluții din teren anunțând sancțiuni economice.
Pe fondul intensificărilor bombardamentelor dintre rebeli pro-ruși și forțele ucrainene, Kievul a închis temporar duminică unul dintre punctele de trecere a liniei de demarcație dintre teritoriile controlate de cele două tabere.
El a aminitit că, din 1992 și până acum, Statele Unite au investit 1,5 miliarde de dolari în Republica Moldova, de la drumuri și infrastructură până la agricultură și mediul academic.
Președintele american, Joe Biden, s-a declarat convins că Putin a decis să atace Ucraina săptămâna viitoare.
De-a lungul liniei de demarcație dintre forțele rebele și cele ucrainene au continuat tirurile de artilerie.
În teren, pe linia frontului, obuze de mortiere au explodat lângă ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastirski, care inspecta pozițiile trupelor sale.
Americanii rămân convinși că Rusia vrea să inventeze un pretext pentru o invazie în Ucraina.
Preţurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit intenţionat de gigantul energetic rus Gazprom din vară încoace.
Occidentul escaladează situația în Ucraina, susțin în continuare principalii propagandiști ai Kremlinului, în timp ce Rusia și-a masat militari și echipamente în apropiere de frontiera sa cu această țară. Narațiunile au scopul de-a face Occidentul responsabil pentru situația din Ucraina și să justifice agresiunea rusească.
Armata rusă anunţase finalul exerciţiilor sale din peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014, şi difuzase o înregistrare video care sugerează retragerea din zonă a echipamentelor militare.
Schioarea Valentina Kaminska a luat steroizi anabolizanţi.
Parisul avertizase, anterior, că prezenţa mercenarilor ruşi din armata privată Wagner e incompatibilă cu aceea a militarilor săi, care luptă contra teroriştilor din organizaţiile Al-Qaida şi Statul Islamic.
Suplimentarea forțelor NATO în România este aberantă întrucât Rusia nu intenționează să atace alte state și promovează pacea, potrivit purtătoarei de cuvânt al MAE rus. Aceasta a ignorat tocmai motivul consolidării prezenței NATO în Est – politica agresivă a Moscovei.
Moscova acuză genocidul pe care l-ar comite trupele Kievului în estul rusofon și rusofil al Ucrainei.
Presa occidentală dezinformează cu privire la criza din Ucraina, care este, de fapt, o diversiune a Occidentului. Aceste narațiuni false sunt promovate de unul dintre cei mai controversați jurnaliști români, Ion Cristoiu, și amplificate de portavocea Kremlinului, Sputnik.
Anterior, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat ferm cererea din ajun a Dumei de Stat, camera camera inferioară a parlamentului rus, ca președintele Vladimir Putin să recunoască independența, proclamată unilateral, a aşa-ziselor republici Lugansk şi Doneţk.
Este prima oară când Canada, asemenea altor țări membre ale NATO, le oferă ucraienilor echipamente militare letale și muniție, care însumează aproape opt milioane de dolari canadieni.