PNL vrea să instaleze un guvern în frunte cu general Nicolae Ciucă pentru a angrena România într-un război împotriva Rusiei în Ucraina, scrie o publicație de la București. Narațiunea falsă este construită prin trasarea unor paralelisme forțate cu momente din istoria României când militari în funcție sau în rezervă au fost numiți prim-miniștri.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că ţara sa a repurtat o victorie, iar media de la Kiev consideră sentinţa un nou argument că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei.
După ce speculaţiile pe această temă s-au înmulţit, Kremlinul neagă orice agendă politică ascunsă.
În 2016, un tribunal olandez a decis că artefactele trebuie înapoiate Ucrainei și nu Crimeei, fiindcă acesta din urmă nu e stat autonom.
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au acuzat absenţa unei veritabile opoziţii şi numeroase nereguli la vot.
Vicepremierul în Guvernul pro-occidental de la Chişinău, Andrei Spânu, a anunţat că negocierile vor continua pe 27 octombrie, la Sankt Petersburg, unde vrea să se întâlnească şi cu şeful gigantului energetic rusesc Gazprom, Aleksei Miller.
Bogată în zăcăminte de hidrocarburi, țara a fost grav afectată de diminuarea activităților economice, impusă de pandemia de COVID-19, iar rata șomajului și costul vieții au crescut dramatic.
Rușii susțin că guvernul pro-occidental de la Chișinău trebuie să le plătească peste 700 milioane de dolari.
Acesta ar fi indezirabil pentru Kremlin, după ce, în 2009, a provocat furia actualului președinte Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru.
Premierul Natalia Gavriliță le-a explicat deputaților că încă nu s-a ajuns la o înțelegere cu gigantul energetic rusesc Gazprom privind livrarea de gaze naturale și nici nu există certitudinea că o astfel de înțelegere va fi încheiată.
Analiștii de la Chișinău cred că Republica Moldova ar putea obține un preț mai bun de achiziție a gazelor rusești doar dacă va face cedări politice legate de dosarul transnistrean.
Alături de Rusia, iau parte la reuniune vecinii cei mai importanți geopolitic ai Afganistanului, China, Pakistanul și Iranul, neliniștiți, deopotrivă, de o resurecție a grupărilor teroriste și de o criză umanitară care ar putea genera noi valuri de migrație necontrolată.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
În România, aliată în NATO şi legată printr-un parteneriat strategic de Statele Unite, el se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă.
Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.
Chișinăul i-a solicitat furnizorului Gazprom o prelungire a contractului, dar nu la prețul cerut de ruși, care sare de la 550 la 790 de dolari pe mia de metri cubi de gaz și este de cinci ori mai mare faţă de media plătită anul trecut.
Moscova îi consideră teroriști pe talibani, dar dialoghează cu ei și s-a arătat mai degrabă conciliantă cu mișcarea islamistă, revenită la putere după retragerea din Afganistan a trupelor americane și aliate.
Militarii români ar urma să participe la operațiunea ucraineană de recuperare a Crimeii.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a jurat că se va bate până la capăt pentru a împiedica inaugurarea gazoductului rusesc Nord Stream 2, care așteaptă, încă, avizul autorităților germane de resort.
Micile insule vulcanice au fost anexate de Uniunea Sovietică a lui Stalin de la Japonia învinsă, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, fapt care a împiedicat pănă astăzi semnarea unui tratat de pace între Moscova și Tokyo.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
Analiștii acuză toxicitatea acestor alianțe între republica islamică, regimul comunist de la Beijing și cvasi-dictatura președintelui rus Vladimir Putin.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Poliţia deschisese o anchetă la începutul acestei luni, după ce administraţia a depus o plângere privind dispariţia unor documente extrem de sensibile şi a unor mostre de produse, care ar fi putut prezenta interes pentru concurenţii, deopotrivă bulgari şi străini, ai uzinei.
Dmitri Muratov este redactorul şef al publicaţiei moscovite Novaia Gazeta, considerată singurul ziar cu adevărat critic care are influenţă naţională în Rusia de azi.
El a căzut în dizgraţia preşedintelui Volodimir Zelenski după ce ar fi încercat să obstrucţioneze adoptarea legii numite antioligarhi.
Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.
Ancheta relevă fapte care nu sunt neapărat ilegale, dar care contrastează flagrant cu discursurile politice ce clamează lupta anticorupție, transparența și austeritatea.
Republică slavă din componența fostei federații comuniste iugoslave, Macedonia de Nord e, astăzi, membră a NATO și aspiră și la admiterea în Uniunea Europeană.
"Nimeni de pe pământ nu e în măsură să ne poată convinge să-l eliberăm" – declară premierul Irakli Garibașvili, în timp ce partizanii fostului șef al statului au ieșit în stradă, iar Ucraina, unde Saakașvili conducea o agenție care elaborează strategii de reformă, a solicitat transferarea lui.
Experții spun că e unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului 'direcţie bună' din ultimul deceniu, cu perspectivă de înrăutăţire, în contextul apropierii sezonului rece şi al impactului exploziei preţurilor la energie asupra costului vieţii.
