Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, consecințele sale economice se resimt și în rândul aliaților Rusiei din Asia Centrală. Nevoiți să găsească piețe alternative pentru exporturile lor de mărfuri și forță de muncă, acești aliați constată că Rusia își pierde pârghiile și încep să-și arate nemulțumirile.
Japonia, țară de unde provine șefa CPI, protestează față de cererea „nejustificată și inacceptabilă”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat joi, că războiul din Ucraina a ajuns într-un „impas strategic foarte periculos”, cu riscuri iminente de escaladare regională.
Moldovenii, inclusiv cei din diasporă, nu mai cred în UE, care și-a pierdut prosperitatea economică și se transformă, treptat, într-un bloc militar, în care statele nou-admise vor fi membre de mâna a doua, potrivit unor narațiuni false răspândite de un politolog pro-rus de la Chișinău.
Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Letonia. Acest succes vine însă la pachet cu o mare responsabilitate: în timp ce țara își menține orientarea pro-occidentală, problemele economice amplifică o situație geopolitică din ce în ce mai tensionată.
Atacul a provocat un incendiu și a dus la suspendarea completă a activităţii centrului.
Rusia neagă orice implicare în astfel de operaţiuni şi reproșează Danemarcei că lansează acuzații nefondate la adresa sa.
Eforturile Armeniei de a ieși din sfera de influență a Rusiei și de a-și construi un viitor în Uniunea Europeană se lovesc de un val de narațiuni pro-ruse, dar și de constrângeri economice și de securitate.
Organizația a solicitat Moscovei informații suplimentare legate de acest caz, despre care autoritățile ruse spun că nu reprezintă o urgență medicală.
Majoritatea acestora sunt axate pe complexul militaro-industrial coordonat de Moscova.
Atacul a declanșat un puternic incendiu la bordul navei.
Parlamentul Lituaniei a votat astăzi în prima lectură eliminarea interdicției constituționale privind staționarea armelor nucleare pe teritoriul său.
Scandalul privind presupusa implicare a SUA în demiterea guvernului Bolojan nu reprezintă primul caz în care evenimente sau decizii majore care au implicat statul român sunt puse pe seama unor influențe externe. De la autostrada Bechtel până la gazele din Marea Neagră sau reactoarele de la Cernavodă, Veridica reconstituie câteva cazuri de proiecte asupra cărora planează încă suspiciuni de influență externă.
Rușii încearcă să își răspândească dezinformările mascându-le în așa-zise știri care au sigla unor organizații media internationale. Aceeași tehnică a fost folosită și pentru a acuza India că ar fi fost în spatele tentativei de deturnare a unui zbor Dubai – Tel Aviv.
Forţele ruse au lovit un pod peste râul Dnipro în regiunea ucraineană Zaporijia.
"Teoria victoriei" va fi explicată în cadrul unei conferințe de securitate care va avea loc la Varșovia.
„Riscul unor atentate împotriva unor obiective din Germania rămâne real și actual”.
Poliția din Moscova a intervenit în forță pentru a dispera o manifestație de comemorare a victimelor crizei constituționale din Rusia, din 1993.
Capitala Ucrainei a fost vizată în mod special, în ultimele săptămâni, de mai multe atacuri rusești.
Departamentul Trezoreriei a emis restricții economice împotriva A7, o companie rusă care a contribuit la eludarea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Moscovei în Ucraina.
Conform unui plan rusesc aprobat, pe care Ucraina l-ar fi interceptat, Rusia intenționează să deconecteze centralele nucleare ucrainene de la rețeaua electrică în timpul bombardamentelor de iarnă, prin atacuri la o distanță de maximum un kilometru de centrale și să efectueze atacuri masive asupra sistemelor de alimentare cu apă.
Un tribunal internațional a probat că masacrul de la Bucea a fost regizat de Ucraina și NATO, potrivit presei pro-Kremlin. În realitate, așa-zisul tribunal „internațional” este rusesc și nu a demonstrat nimic; probele arată că masacrul a fost comis de ruși.
Având o rază scurtă de acțiune, aceasta este produsă în cadrul programului european de apărare antirachetă Freyja.
Atacul de astăzi a cauzat și incendierea și avarierea unei școli din apropiere.
Noua tactică rusească de atacuri continue face tot mai dificilă viața în Kiev și alte orașe, scrie presa ucraineană. Aceasta analizează și problemele și nemulțumirile armatei și ale populației, dar și capacitatea economiei rusești de a susține războiul.
Măsura vine după ce Ungaria a ordonat expulzarea a zece diplomați ruși, acuzați că ar fi încălcat prevederile Convenției de la Viena.
Spațiul aerian al țării a fost închis, temporar, după o serie de pătrunderi neautorizate ale mai multor aparate de zbor fără pilot.
În schimb, secretarul general al Alianței spune că președintele rus Vladimir Putin nu este interesat să negocieze pacea în Ucraina.
Un șir de tatonări rusești de-a lungul flancului estic al NATO testează la limită nervii Varșoviei și sistemul de apărare aeriană al țării, în timp ce Alianța dezbate modalitățile de răspuns.
Cele mai recente campanii de dezinformare ale Rusiei vizează NATO și SUA. În cazul NATO, avertismentele privind sabotaje rusești sunt prezentate drept pregătiri de război, iar la americani se încearcă discreditarea democraților.
![Agonia „democrației suverane” sau despre cum războiul din Ucraina împiedică Rusia să se pregătească serios de război - [ISTORIA DEZINFORMĂRII]](https://www.veridica.ro/storage/21809/conversions/01M3SCF3E6W4M20WSY6YC3EMF0-image.webp)