Un sondaj publicat la Kiev mai arată și că majoritatea ucrainenilor cred că guvernul face prea puțin în fața pericolului de invazie, iar dacă NATO va ceda presiunilor Rusiei, Putin va deveni și mai agresiv cu țara lor.
Potrivit Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei, prin operațiunea specială „Polissia” rezerve militare și non-militare pot fi transferate rapid, în 30 – 60 de minute, către orice segment al graniței cu Belarusul.
Washingtonul şi Briuxellesul averizează, din nou, la unison, că orice agresiune rusească asupra Ucrainei va avea consecinţe grave.
Anterior, notează comentatorii, membri ai guvernului de coaliție condus de Scholz au criticat ferm politica agresivă a Moscovei.
România a fost atrasă într-o cursă de aliații săi din NATO pentru a trimite echipamentele militare, militari și instructori în Ucraina, dar când Rusia va începe războiul cu această țară Bucureștiul va fi abandonat, potrivit unei narațiuni false publicate de Evenimentul Zilei.
RT difuzează pe mapamond o propagandă agresivă în favoarea regimului condus de președintele Vladimir Putin.
La 1 ianuarie 2022, în Ucraina intră în vigoare Legea rezistenței naționale, care presupune organizarea din timp a procesului de implicare a civililor în apărarea teritorială.
Analiştii spun că preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-ar dori o „finlandizare” a Ucrainei, cu trimitere la neutralitatea strictă păstrată de autorităţile de la Helsinki în timpul Războiului Rece, când au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică.
În octombrie, un influent politician şi magnat pro-rus, Viktor Medvedciuk, a fost acuzat de trădare în aceeaşi afacere cu cărbune.
Zelenski crede că doar apărarea colectivă a Alianței va oferi securitatea necesară Kievului și o protecție reală față de agresiunea Moscovei.
Marea Britanie a cerut ca NATO să admită responsabilitatea pentru criza din Ucraina și a admis acțiunile destabilizatoare ale Occidentului, afirmă presa guvernamentală rusă. Narațiunea falsă pleacă de la o publicație britanică obscură, fără vreo legătură cu surse guvernamentale.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Cei patru acuzați de moartea a aproape 300 de oameni aflați la bord au refuzat să participe la proces.
Guvernul naționalist conservator afirmă că o nouă lege va ține Rusia departe de piața mediatică poloneză, dar opoziția susține că vizat e, de fapt, grupul american Discovery, care va trebui să vânda canalul TVN24, foarte critic la adresa puterii.
Omul de afaceri, căruia i se atribuie conexiuni cu Kremlinul, ar fi folosit informații din interior pentru tranzacții bursiere foarte profitabile.
Organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International consideră că el e victima unei justiții părtinitoare și a unei răzbunări politice.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Lung de 1.200 de kilometri și costând circa zece miliarde de euro, investiți de ruși, proiectul a fost dezavuat de toate țările europene, cu excepția Germaniei conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel și a Austriei vecine.
Ministrul Apărării în guvernul de la Londra, Ben Wallace, a amintit că Ucraina nu e membră NATO, așa că oamenii nu trebuie lăsați să creadă că Vestul va trimite trupe pentru a o apăra de ruși.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
N-a putut fi învestit noul ministru al Agriculturii, contaminat cu COVID-19 și plasat în izolare.
33,3% dintre cei intervievați susțin că vor lupta cu arma în mână, în timp ce 21,7% se vor implica într-o mișcare de rezistență civilă.
Noua șefă a diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis un ton mai ferm în raporturile cu Rusia.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
Parchetul de la Berlin a cerut detenție pe viață pentru suspectul care a fi fost comandantul unei unități speciale a serviciului federal de securitate din țara lui, FSB.
Cei doi şefi de stat afirmă că se opun oricărei încercări de politizare a sportului şi a mişcării olimpice.
El are rezerve față de ministrul de Externe desemnat, Jan Lipavsky, membru al partidului intitulat al Piraților, căruia îi reproșează atitudinea distantă față de Israel și față de vecinii și partenerii Cehiei din așa-numitul Grup de la Vișegrad.
Vadim Krasnoselski rămâne în fruntea Transnitriei după „alegerile” prezidențiale de ieri, nerecunoscute de comunitatea internațională. Un apropiat al holdingului Sheriff, Krasnoselski are binecuvântarea Moscovei, cea care controlează cu adevărat regiunea separatistă.
Voci din media şi de pe scena politică de la Chişinău îi acuză de trădare pe politicienii de stânga care au mers să se întâlnească la ambasada rusă cu aşa-numiţii observatori internaţionali ai scrutinului de peste Nistru.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
