Donează
Ministerul român de Externe anunță că, în contextul deteriorării grave a situaţiei de securitate din Ucraina vecină şi din regiunea Mării Negre, nivelul de alertă pentru Ucraina a devenit maxim - 'Părăsiţi imediat ţara!'. Diplomația de la București le solicită cu insistenţă cetăţenilor români să nu se deplaseze în această ţară, iar celor care se află temporar în Ucraina să părăsească teritoriul acestui stat imediat. Într-un comunicat, MAE recomandă ferm evitarea deplasărilor în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk şi Lugansk, în Peninsula Crimeea, precum şi în zona de frontieră din nordul şi nord-estul Ucrainei, reamintind cetăţenilor români că situaţia de securitate din aceste zone s-a agravat accentuat. În context, ministerul de Externe reaminteşte că România nu recunoaşte anexarea ilegală de către Federaţia Rusă, în 2014, a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, care rămân, conform dreptului internaţional, părţi integrante ale Ucrainei.
Și președintele Klaus Iohannis afirmă, într-o declaraţie de presă, că România condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Federaţia Rusă a 'independenţei' autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk din Ucraina, subliniind că este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, iar comunitatea internaţională trebuie să reacţioneze ferm. Șeful statului precizează că România reafirmă şi în acest context susţinerea puternică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va acţiona în coordonare cu partenerii şi aliaţii săi pentru aplicarea măsurilor de răspuns potrivite.
Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a fost convocat, marţi, la şedinţa Comisiei parlamentare comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, pentru discuţii despre situaţia de securitate din zona extinsă a Mării Negre şi de pe Flancul Estic al NATO.
Reacțiile de la București survin după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat, luni noapte, decretele prin care recunoaște independența așa-ziselor republici proclamate în estul Ucrainei de separatiștii pro-moscoviți și ordonă armatei să intre acolo ca forță de menținere a păcii. Încă de la declanșarea crizei din Ucraina, România și-a manifestat permanent sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a țării vecine, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Ca țară membră a Uniunii Europene și NATO, România s-a raliat tuturor sancțiunilor decise de acestea la adresa Federației Ruse. Presa română afirmă că, în cazul unei invazii rusești în Ucraina, autoritățile de la București iau în calcul și gestionarea unui aflux de refugiați din Ucraina. Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni, majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu dezintegrarea URSS.
