Miniștrii de Externe ai celor 27 de țări membre, care se vor reuni, luni, în Luxemburg, sunt așteptați să-și dea acordul asupra restricțiilor privind exporturile belaruse de potasiu, tabac, petrol și produse petrochimice.
Luna trecută, un document comunitar intern, citat de agenţiile de presă, avertiza că acestea îşi pierd încrederea în Uniunea Europeană, din cauza strategiei lungi de aderare, dublată de lentoarea cu care europenii le-au sărit în ajutor în perioada pandemiei.
Verdictul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) era programat pentru mai sau iunie, dar termenele au curs fără o concluzie fermă.
Cinstită și directă, lipsită de animozități – sunt calificative prin care Putin a încercat să descrie, într-o declarație de presă separată, discuția cu Biden, despre care a spus că e o persoană constructivă și echilibrată.
Blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt alte două dintre măsurile luate în calcul de Bruxelles pentru a sancţiona dictatura de la Minsk.
Participă la scrutin patru blocuri electorale şi 22 de partide, un record în cele trei decenii de independenţă post-sovietică.
Luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a reiterat apelul ca țara lui să fie admisă în Alianţa Nord-Atlantică.
Foști ofițeri ai așa-numitelor „structuri de forță” din Republica Moldova au intervenit în campania electorală pentru a-și exprima îngrijorarea față de situația din țară, dar și pentru a avertiza că structuri străine au acces la informații externe. Narațiunile se înscriu în retorica anti-occidentală de campanie a forțelor pro-ruse de la Chișinău.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat, luna trecută, că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană.
"Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Sviatlana Tihanovskaia.
Nu vrem un conflict cu Rusia, dar vom replica dacă aceasta își continuă acțiunile agresive – a declarat Biden la summitul NATO de luni, de la Bruxelles, promițând să-i traseze lui Putin liniile roșii pe care acesta nu le poate depăși.
Acesta a fost prefaţat de reuniunea la vârf a aşa-numitului G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, care au cerut, din nou, Rusiei să înceteze acţiunile destabilizatoare în lume şi încălcarea drepturilor omului acasă şi au convenit asupra unei atitudini mai ferme faţă de China.
Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale.
Legendarul șahist a vorbit cu Veridica despre lupta sa pentru democrație și drepturile omului, noul tip de totalitarism din Rusia și ce ar trebui să facă Occidentul pentru a-l opri pe Putin. Garry Kasparov ne-a spus că nu este îngrijorat că regimul încearcă să îl elimine din manuale pentru că, pe termen lung, nu dictatorii scriu istoria, dar și că nu are niciun rost să îi fie teamă că va fi asasinat întrucât „Dacă cineva ca Putin decide că tu ești următorul pe listă, nu contează dacă ești protejat sau nu. Dispari.”
Analiștii amintesc că cenzura în numele bunelor moravuri e o practică obișnuită a autorităţilor ruse.
Livrarea lui rușilor a suscitat controverse majore în Hexagon, în pofida acuzațiilor că omul ar fi avut conexiuni cu organizații teroriste și cu rețeaua jihadului internațional.
Reputat pentru aversiunea față de regimul comunist de la Beijing și față de statul polițienesc de la Moscova, Raab anunța, luna trecută, că le va propune partenerilor din G7 crearea unui mecanism comun de contracarare rapidă a propagandei şi dezinformării provenite din Rusia şi China.
În martie, Roma a anunțat expulzarea a doi funcționari ai ambasadei ruse, după ce un ofițer al marinei italiene a fost arestat de carabinieri în flagrant delict de spionaj în beneficiul Moscovei.
Astfel de incidente sunt frecvente în apele din jurul micilor insule vulcanice pe care rușii le numesc Kurilele de Sud, iar japonezii Teritoriile din Nord, anexate de Uniunea Sovietică a lui Stalin la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
A fost pentru a doua oară când nord-macedonenii au expulzat un diplomat rus, după cel trimis acasă în 2018, din rațiuni de securitate internă și în semn de solidaritate cu Marea Britanie, pe al cărei teritoriu agenții spionajului militar moscovit au încercat să-l otrăvească pe fostul lor camarad transfug Serghei Skripal.
Anterior, Ucraina a respins protestele Moscovei față de tricourile echipei sale reprezentative, pe care sunt imprimate harta peninsulei Crimeea, anexată de ruși în 2014, și sloganuri patrotice.
Punctul culminant al acestuia va fi întâlnirea, faţă în faţă, pe teren neutru, în Elveţia, la Geneva, cu omologul său rus, Vladimir Putin, programată pe 16 iunie.
Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației.
Ambasadele americană și britanică la Kiev au comunicat, la rândul lor, că le plac tricourile fotbaliștilor ucraineni.
Deşi cunoscut pentru atitudinile sale filoruse, Zeman l-a numit pe omologul său de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, la rându-i foarte ataşat de Moscova, ultimul dictator din Europa.
El spune că Moscova şi Beijingul îşi coordonează tot mai frecvent poziţiile în organizaţii precum ONU, fac exerciţii militare comune, experimentează împreună zboruri de lungă distanţă cu avioane de luptă şi fac un intens schimb de experienţă în ceea ce priveşte controlul asupra Internetului.
Potrivit unei narațiuni false publicate în România, arestarea ziaristului și activistului belarus Roman Protasevici de către regimul lui Aleksandr Lukașenko de la Minsk este doar o diversiune a Washingtonului pentru a abate atenția de la ridicarea interdicțiilor legate de construcția gazoductului ruso-german Nord Stream 2.
Imediat după deturnarea, pe 23 mai, a cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a calificat incidentul drept serios și periculos și a cerut declanșarea unei anchete internaționale.
Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, anunţa că blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt două dintre măsurile luate în calcul de Uniunea Europeană pentru a pedepsi Minskul.
Luna aceasta, Rusia a mai expediat acolo, cu titlu gratuit, o tranșă de arme ușoare, după ce a informat ONU, care a instituit un embargo asupra livrărilor de armament în acea țară sfâșiată de războiul civil.
La sfârșitul unei săptămâni în care a fost vedeta mass-media din întrega lume, după ce agenții săi au deturnat un avion civil, pentru a captura un opozant aflat la bord, Lukașenko va discuta, spun analiștii, cu singurul șef de stat de pe continent care-l mai consideră un personaj frecventabil.
