Moscova accelerează procesul de acordare a cetățeniilor ruse în regiunea separatistă transnistreană

Moscova accelerează procesul de acordare a cetățeniilor ruse în regiunea separatistă transnistreană
© EPA/Zsolt Czegledi   |   Stema autoproclamatei separatiste transnistrene și monumentul lui Lenin la Tiraspol, capitala regiunii, la 7 iunie 2013.

La mijlocul lui februarie, la Chișinău a sosit un emisar al Moscovei. Andrei Rudenko este vice-ministru de externe, iar vizita sa în Republica Moldova ar fi trebuit să fie dedicată numeroaselor probleme de pe agenda bilaterală, cum ar fi furnizarea de gaze, embargoul Rusiei la produsele moldovenești, sau situația transportatorilor moldoveni în Rusia. În centrul atenției s-au aflat, însă, alte două chestiuni.

Mai întâi, Rudenko a informat direct Chișinăul despre solicitările Moscovei privind de garanții de securitate din partea Statelor Unite și a NATO, blocarea accesului Ucrainei în NATO și retragerea forțelor Alianței din țările care au aderat după 1997. Apoi, la Tiraspol, pe 16 februarie, același Rudenko a anunțat că Moscova accelerează procesul de acordare a cetățeniei ruse în Transnsitria. Rusia va face acest lucru sporind numărul de angajați din punctul consular mobil deschis de la MAE rus la Tiraspol care funcționează fără acordul autorităților moldovenești.

Oficialul rus a motivat această decizie prin faptul că inițiativă rusă ar răspunde cererilor „sporite” ale locuitorilor regiunii privind perfectarea actelor de identitate rusești.

„Vom face tot posibilul în viitorul apropiat pentru a rezolva coada acumulată [la cererea de documente rusești]. Angajați suplimentari se vor ocupa de  volumul de muncă care a apărut din cauza pandemiei de COVID-19”, a subliniat Andrei Rudenko.

După cum a confirmat și liderul separatist Vadim Krasnoselski, după anunțul lui Rudenko, Rusia a oferit deja peste 220.000 de cetățenii ruse. Krasnoselski a adăugat că ar exista în prezent o coadă de 14.000 de transnistreni care ar aștepta pașaportul sau alte documente din partea Rusiei. Asta în condițiile în care, de facto, regiunea numără mai puțin de 300.000 de persoane.

Gafe diplomatice

Analistul politic și directorul IDIS „Viitorul” de la Chișinău, Igor Munteanu, a declarat pentru Veridica.ro, că pentru situația creată este responsabil în primul rând Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, deoarece acesta nu ar fi trebuit să încurajeze astfel de vizite la nivel înalt.

„MAEIE a acceptat vizita așteptându-se că vice-ministrul rus al Afacerilor Externe, Andrei Rudenko, va pune la punct reuniunea inter-guvernamentală de care Republica Moldova are nevoie acum, deoarece în acest moment avem multiple probleme nesoluționare legate de transport de trenuri, de comerț care este blocat din cauza unor autorizații pentru transportatori. Avem probleme de comerț pentru că anumite produse moldovenești nu sunt acceptate pe piața rusească etc.”, a declarat el.

Igor Munteanu a precizat că partea rusă a exploatat aceste vulnerabilități pe care le are Republica Moldova pentru a atinge obiective proprii în relația cu Chișinăul și Tiraspolul.

„Ne referim aici la păstrarea controlului asupra acțiunilor de securitate asupra regiunii secesioniste. Chișinăul a gafat pentru că i-a permis oficialului rus să ajungă la Tiraspol în condițiile în care nu ar fi avut niciun interes să sprijine sau să faciliteze asemenea vizită la Tiraspol. Principala nemulțumire a [MAEIE] fost legată de promisiunea Moscovei de a întări prezența consulară”, a mai spus el.

Acordarea cetățeniilor, instrument folosit de Moscova în republici separatiste din Georgia, Ucraina și Moldova

În viitorul foarte apropiat Rusia ar putea oferi pașapoarte rusești  tuturor locuitorilor regiunii separatiste transnistrene pe care o controlează de facto de 30 de ani.

Faptul că în prezent autoritățile de la Moscova caută să-și consolideze prezența juridică prin acordarea accelerată de pașapoarte în Transnistria ar trebui să pună în gardă Chișinăul, cu atât mai mult cu cât vorbim de o formulă folosită de Moscova inițial pentru a-și întări, apoi pentru a-și permanentiza prezența și în regiunile separatiste ale Georgiei și Ucrainei, regiuni în cazul cărora a făcut deja și următorul pas – recunoașterea independenței. Odată cu creșterea numărului de cetățeni ruși în astfel de enclave separatiste, cu atât mai mult Rusia va uzita motive legate de protejarea propriilor cetățeni. Conform legislației interne a Rusiei, armata rusă poate interveni chiar și peste hotare pentru a asigura protecția propriilor cetățeni, fapt care oferă, în accepțiunea Moscovei, baza legală pentru a interveni în astfel de mici regiuni separatiste.

„Acest subiect [al oferirii de pașapoarte rusești în Transnistria] este un subiect de litigiu de peste 10-15 ani dintre Republica Moldova și Federația Rusă care cere Moscovei să-și suspende activitățile consulare. Asta înseamnă o cvasi-recunoaștere a Tiraspolului. Iar ambasada Federației Ruse nu găsește de cuviință să se conformeze cerințelor Chișinăului, ci camuflează prezența sa consulară la Tiraspol printr-un format care îmbină existența unor diplomați delegați permanent cu o instituție de facilitare a transmiterii cetățeniei ruse către populația de peste Nistru care și-o dorește”, a declarat Igor Munteanu pentru Veridica.ro.

El a mai spus că Republica Moldova este vulnerabilă și din cauza absenței unei strategii concise și a unei viziuni compacte asupra modului în care trebuie să gestioneze relația cu Tiraspolul.

Munteanu a oferit spre exemplu „politica pașilor mici” aplicată în ultimii ani care presupune, în mare, o serie de cedări economice mai mult din partea Chișinăului, care nu ar face altceva decât să avantajeze grupuri economice precum holding-ul Sheriff, deținut de oligarhii Viktor Gușan și Ilia Kazmalîi.

Pacificatorii ruși, avanapost rusesc în coasta Occidentului

Pe de altă parte, Chișinăul încearcă să convingă Rusia de necesitatea distrugerii munițiilor de Cobasna, dar și de retragerea trupelor ruse din Transnistria.

„Un alt aspect pe care am insistat în ultimele săptămâni este retragerea trupelor militare amplasate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, după întâlnirea de la Chișinău cu Andrei Rudenko.

Este clar însă că Rusia nu are de gând să își retragă vreun militar din Moldova. Moscova insistă pe necesitatea prezenței trupelor de pacificare ruse pe linia Nistrului. Într-un discurs la Tiraspol pe 16 februarie, Rudenko a și recunoscut rolul lor de facto în Republica Moldova a militarilor ruși și anume de a fi un un avanpost militar în regiune în proximitatea UE și NATO.

„Am văzut rolul pe care îl joacă această operațiune în menținerea păcii și securității pe ambele maluri ale Nistrului. Acest lucru este deosebit de important în vremurile noastre tulburi. Puteți vedea singuri procesele care au loc atât în jurul Rusiei, cât și în relațiile Moscovei cu Occidentul”, a spus Andrei Rudenko la Tiraspol.

În paralel, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a ținut să explice, după mesajul video  care îndemn la calm de lunea trecută al președintelui Maia Sandu, că pacea invocată de ea ar mai însemna și altceva. „Pacea nu este doar atunci când armele nu trag, ci și când nu există restricții sau blocaje, când drepturile transnitrenilor nu sunt încălcate, când obligațiile asumate sunt îndeplinite”, a precizat Krasnoselski în cadrul conferințe comune ținută pe 16 februarie împreună cu Andrei Rudenko la Tiraspol.

De altfel trupele de menținere a păcii în formatul actual nu fac decât să întărească poziția regimului de la Tiraspol și funcționează de facto, alături de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) ce păzesc depozitul de muniție de la Cobasna, drept o „gardă pretoriană” pentru puterea secesionistă de la Tiraspol.

Ceea ce se desprinde din ultima vizită a lui Rudenko este că Rusia continuă să intervină când și cum dorește în Republica Moldova și să joace același rol dublu – de stat care controlează de facto Transnistria, dar și de mediator de fațadă în acest dosar.

Chișinăul îi primește pe aceștia în ciuda unor manifestări ostile și persiflării continue pe care o practică asupra Chișinăul în ceea ce privește interesele Rusiei în Transnistria.

S-a văzut că în ultimii ani Rusia nu poate fi un partener de dialog nici politic și nici economic al Republicii Moldova, dar Chișinăul continuă să se poarte cu mănuși în relația cu Moscova și să nu ia atitudine pentru manevrele Rusiei unilaterale pe care Kremlinul le aplică în Transnistria peste capul Chișinăului de parca acesta nici nu ar exista. La nivel verbal, Rusia pretinde că aude obiecțiile Chișinăului, iar în practică face tot ce îi dictează propriile interesele mai presus de legea internă a Republcii Moldova sau acordurile semnate în dosarul transnistrean.

Timp citire: 6 min