Belarus, aliatul cel mai apropiat al Rusiei, și-a intensificat operațiunile hibride împotriva vecinilor săi din UE, direcționând migranți către frontierele acestora și tolerând contrabanda tot mai îndrăzneață. Scopul? Crearea de instabilitate.
Sute de companii belaruse sprijină efortul de război al Rusiei, căreia îi livrează, printre altele, obuze, drone, sașiuri pentru vehicule militare și componente importate din Occident.
Înăsprirea dictaturii lui Alexander Lukașenko a determinat foști oficiali din domeniul securității să-și pună abilitățile în slujba opoziției. În acest scop, s-au organizat într-un grup numit BELPOL. Vladimir Jigar, fost anchetator criminalist care lucrează cu BELPOL, a dezvăluit pentru Veridica câteva informații despre activitățile și motivația grupului.
Belarus a eliberat joi 52 de prizonieri de diferite naționalități, în urma unui apel din partea președintelui american Donald Trump , iar aceștia se îndreptau spre Lituania împreună cu delegația americană care a negociat eliberarea lor, a anunțat ambasada SUA la Vilnius.
După represiunea brutală din 2020 și intensificarea constantă a acțiunilor represive, organizațiile ruse au început să-și extindă influența și să se implice mai activ în domeniul activităților pentru copii și tineri.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real și scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului.
Eliberat după 5 ani de carceră, opozantul belarus Serghei Tihanovski – soțul liderei opoziției, Svetlana – îndeamnă Occidentul să mențină presiunea asupra Minskului și trasează posibile scenarii ale schimbării în Belarus - de la un colaps intern la schimbări în Rusia.
Fidelul Kremlinului susține că întâlnirea ar putea avea loc peste o lună.
O întâlnire Trump-Putin pe tema războiului din Ucraina este așteptată pentru săptămâna viitoare
Sunt sute de deţinuţi politici în închisorile din Belarus
Decizia a fost luată printr-un acord negociat cu SUA
O criză a cartofilor, care sunt un aliment de bază în Belarus, arată eșecul modelului economic impus de dictatorul Aleksandr Lukașenko.
Belarușii adoră cartofii – sunt cei mai mari consumatori pe cap de locuitor din lume, cu o medie anuală de 162 de kilograme pe persoană – și aceasta a fost prima dată în istoria modernă când țara s-a confruntat cu o problemă legată de aprovizionarea cu cartofi. Lukașenko a vorbit pentru prima dată despre criza cartofilor la 28 februarie, când le-a spus oficialilor: „Nu ați făcut nimic și veți fi trași la răspundere pentru asta! Se pare că nu avem cartofi. Cu cât a crescut prețul cartofilor noștri? Cât crește prețului cartofilor în afara sezonului? Nu putem produce cantitatea necesară de cartofi, să îi depozităm în pivniță și apoi să îi vindem populației?”
Regimul Lukașenko și-a însușit propaganda rusă cu privire la Al Doilea Război Mondial și promovează și teza că guvernele vest-europene ar fi urmașele naziștilor.
Aleksandr Lukașenko a părut slăbit și izolat la a șaptea ceremonie de învestire ca președinte al Belarusului, consumat de vechile obsesii și bazându-se pe propria dinastie. Ceremonia a spus mai multe despre situația actuală a regimului decât a lăsat să se înțeleagă dictatorul.
Se poate observa continuarea represiunii împotriva persoanelor suspectate de diseminarea de informații care diferă de ideologia oficială a regimului Lukașenko.
Washingtonul susține că testează dorința de pace a Moscovei cu un armistițiu de o lună
Din ce în ce mai multe tipuri de conținut sunt catalogate drept „extremiste” în Belarus, de la unele justificate, de tipul Mein Kampf al lui Hitler, până la melodii rock pe care autoritățile le consideră critice la adresa regimului Lukașenko.
Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.
Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.
Media internaționale scriu că sunt destinate să-i ofere al șaptelea mandat consecutiv autocratului Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994.
Liderul din Belarus speră să reparea relația cu Occidentul după sprijinul dat Rusiei împotriva Ucrainei
Opoziția din Belarus nu are nicio speranță ca alegerile prezidențiale din 26 ianuarie să fie corecte. Autocratul Alexandru Lukașenko, la putere de 30 de ani, va obține un nou mandat, iar țara va rămâne în dezacord cu Occidentul și în strânsoarea Rusiei.
O mănăstire ortodoxă din Minsk colectează fonduri de ani de zile pentru a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia. O parte din bani provin din activități desfășurate în țări din UE.
Statele occidentale nu îl recunosc pe Lukașenko drept conducător legitim al Belarusului, iar oficialii occidentali la nivel înalt refuză să se întâlnească cu oficialii belaruși, dar regimul caută modalități alternative de legitimare prin intermediul întâlnirilor la nivel internațional.
Izolat de comunitatea internațională pentru abuzurile regimului său, liderul autoritar al Belarusului se comportă din ce în ce mai mult ca un simplu guvernator al uneia dintre provinciile Rusiei.
Svetlana Tihanovskaia susține că nu este încă momentul unor manifestații de stradă.
E posibil ca Aleksandr Lukașenko să îl pregătească pe șeful administrației sale prezidențiale, Dmitri Krutoi, pentru a-i fi succesor. Krutoy este considerat a fi ferm pro-rus.
În prezent, în presă s-a vehiculat numele lui Dmitri Krutoi, șeful administrației prezidențiale, cel care îl însoțește adesea în deplasări și care chiar i-a ținut locul dictatorului în vârstă de 70 de ani la unele întâlniri cu oficiali ruși. Așadar, cine este Krutoi și este el cu adevărat persoana potrivită care să-i calce pe urme lui Lukașenko?
Belarusul simte efectul sancțiunilor occidentale, așa că se pare că regimul Lukașenko încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul „dând la schimb” niște prizonieri politici. O parte a opoziției din Belarus consideră că Occidentul ar trebui să facă niște concesii dacă asta ar duce la eliberarea mai multor prizonieri. Alții resping o astfel de mișcare, spunând că dacă Lukașenko eliberează prizonieri, asta înseamnă că presiunea asupra regimului funcționează.
Belarusul simte efectul sancțiunilor occidentale, așa că se pare că regimul Lukașenko încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul „dând la schimb” niște prizonieri politici.
Pavel Matsukevich spune că Aleksandr Lukașenko a eliberat unii opozanți pentru că știe că îi poate arunca oricând în închisoare, nu pentru că s-a înțeles cu Occidentul.