Pavel Matsukevich spune că Aleksandr Lukașenko a eliberat unii opozanți pentru că știe că îi poate arunca oricând în închisoare, nu pentru că s-a înțeles cu Occidentul.
Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.
Kievul avertizează asupra actelor neprietenoase din partea unui aliat fidel al Moscovei.
Parteneriatul strategic dintre Moscova și Beijing s-a adâncit și mai mult de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Ministrul Apărării, Viktor Hrenin, repetă declarațiile președintelui Aleksandr Lukașenko.
Belarusului e condus, de trei decenii, de președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, cotat drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al Rusiei.
La 20 iulie s-au împlinit 30 de ani de la instaurarea regimului lui Aleksandr Lukașenko. În urmă cu patru ani, stabilitatea sa politică în Belarus a fost grav subminată de proteste în masă: atunci, belarușii cu vederi democratice au cerut organizarea de noi alegeri și au susținut-o pe Svetlana Tihanovskaia. Dispersarea manifestanților a fost urmată de o represiune brutală ce i-a forțat pe mulți dintre ei să plece în străinătate, inclusiv pe liderul forțelor democratice. Veridica a discutat cu liderul opoziției belaruse despre starea actuală a opoziției, despre eliberarea deținuților politici și despre așteptările pe care putem să le avem de la alegerile prezidențiale din Belarus de anul viitor.
Ea susține că în fiecare zi în țară sunt arestate 15-20 de persoane.
Până acum, sancțiunile occidentale au avut un impact redus asupra economiei Belarusului, dar au crescut dependența de Rusia, provocând noi rupturi în societate.
Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.
Liderul belarus Alexandru Lukașenko a eliberat cel puțin 10 deținuți politici, inclusiv un veteran al opoziției care suferă de cancer....
Apropiații lui Putin își procură nestingheriți bunuri de lux din Occident, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre noua cultură rusă, orientată spre propagandă, și pregătirile de război ale Belarusului.
La aproape un an după ce Aleksandr Lukașenko a anunțat că Rusia a început să livreze arme nucleare în Belarus, nu este clar dacă acestea chiar se află acolo și cine le controlează.
Serviciile speciale au detectat dispozitive ce-ar fi putut fi folosite pentru a asculta conversațiile dintre miniștri, iar un judecător care-ar fi avut acces la informații clasificate a cerut azil în Belarus.
Videoclipuri cu activiști din opoziție care mărturisesc crime pe care nu le-au comis și îl laudă pe Aleksandr Lukașenko sunt din ce în ce mai folosite în Belarus.
Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Alegerile din Belarus au fost marcate de lipsa candidaților opoziției și a observatorilor independenți și de o campanie de dezinformare menită să insufle frică. Opoziția a reușit, totuși, să-și transmită mesajul către cel puțin o parte a electoratului și, în ciuda eforturilor autorităților, prezența la vot a fost sub așteptări.
Are 69 de ani și e la putere din 1994.
Pe 25 februarie, în Belarus vor avea loc alegeri locale și legislative, primele de după protestele anti-Lukașenko din 2020. Alegerile au fost precedate de represiuni și intimidare și au fost acceptați doar candidați care-l susțin pe Aleksandr Lukașnko. Belarusul rămâne ferm ancorat în orbita Rusiei lui Putin.
Lidera din exil a opoziției, Svetlana Tihanovskaia, afirmă că „este pur și simplu o răzbunare împotriva celor care evaluează cu onestitate situația și propun căi reale de ieșire din criză”.
Alexander Lukașenko vizitează Beijingul a doua oară în acest an.
Cotat drept cel mai docil aliat al Rusiei, Belarusul este acuzat de câțiva ani că încurajează migrația ilegală către Uniunea Europeană, pentru a crea tensiuni în Polonia și în statele baltice.
Autoritățile de la Minsk au calificat decizia luată de vecinii lor drept „exagerată”.
Accidentele de acest tip sunt frecvente în Rusia.
Liderul de la Minsk este însă fidelul susținător al Moscovei și amenință frontiera cu Polonia cu manevre militare.
Oponenţii lui Lukaşenko au format la Varşovia un guvern în exil.
Sunt temeri că liderul din Belarus ar putea ceda presiunilor pentru redeschiderea frontului din nordul Ucrainei.
El a fost condamnat în martie 2022 la cinci ani de închisoare, pentru profanarea simbolurilor statului și incitare la ură, acuzații folosite frecvent de autorități ca să anihileze dizidenții.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Potrivit Kremlinului, „toți comandanții” mercenarilor au spus „că sunt susținători convinși ai șefului statului și comandantului suprem".
El mai spune că oamenii acestuia sunt „în taberele lor permanente” în Ucraina, și nu în Belarus, și adaugă: „deocamdată”.
Donații
Veridica.md