Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
Nici războiul din Ucraina nu fost menționat în declarațiile publice.
Omul cotat drept cel mai docil aliat al rușilor pledează pentru discuții „fără condiții prealabile” între Moscova și Kiev.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
NATO anunță că este vigilentă și monitorizează îndeaproape situația.
Un tribunal din Minsk a condamnat-o în lipsă la 15 ani de detenție pe Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției...
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Varșovia a condamnat imediat o „decizie inumană a regimului” autoritar de la Minsk.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Refugiată în Lituania vecină, femeia în vârstă de 40 de ani a numit acest proces o „farsă” și o „răzbunare personală” a preşedintelui Aleksandr Lukașenko.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus și Rusia au anunțat crearea unei forțe militare comune, cu scop pur „defensiv”, după cum susţine Minskul.
Săptămâna trecută, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a purtat discuţii despre cooperarea militară cu omologul său belarus, Viktor Hrenin.
Carismatică și energică, ea fost una dintre figurile emblematice ale protestelor masive ce au urmat alegerilor prezidențiale, foarte probabil trucate, din 2020, câștigate de Aleksandr Lukașenko, care conduce Belarusul din 1994.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse pentru invazia din Ucraina, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la lupte.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Nexta a jucat un rol-cheie în mobilizarea mişcării istorice de protest faţă de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko în august 2020 – fapt care a dus la interzicerea acestuia şi clasificarea drept „organizaţie teroristă”, de către Curtea Supremă din Belarus.