Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Potrivit Kremlinului, „toți comandanții” mercenarilor au spus „că sunt susținători convinși ai șefului statului și comandantului suprem".
El mai spune că oamenii acestuia sunt „în taberele lor permanente” în Ucraina, și nu în Belarus, și adaugă: „deocamdată”.
Peste 1.500 de persoane sunt, încă, reținute din motive politice, iar media zilnică a arestărilor arbitrare e de 17.
Oligarhul rus Evgheni Prigojin ar fi ajuns în Belarus, după rebeliunea avortată a mercenarilor săi.
E primul contact internațional al lui Putin de la declanșarea rebeliunii mercenarilor Wagner.
Anunțul intervine după mai multe ore de discuții cu liderul din Belarus.
Președintele Joe Biden a declarat că amenințarea ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice este ”reală”, la...
La putere de aproape trei decenii, Lukașenko e calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al Rusiei.
Problemele de sănătate ale lui Aleksandr Lukașenko le-au amintit belarușilor că dictatorul e muritor. Va fi el urmat de cineva din regim, de un reprezentant al opoziției, sau un personaj impus de Moscova?
Kievul a oferit azil multor contestatari ai președintelui autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, la putere de aproape trei decenii, iar unii dintre aceștia s-au înrolat după invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, ca să lupte contra rușilor.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
El a fost capturat de oamenii regimului după un act de piraterie aeriană.
Susținătorii săi afirmă că omul, în vârstă de 59 de ani, a fost bătut în detenție.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
Nici războiul din Ucraina nu fost menționat în declarațiile publice.
Omul cotat drept cel mai docil aliat al rușilor pledează pentru discuții „fără condiții prealabile” între Moscova și Kiev.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
NATO anunță că este vigilentă și monitorizează îndeaproape situația.
Un tribunal din Minsk a condamnat-o în lipsă la 15 ani de detenție pe Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției...
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Varșovia a condamnat imediat o „decizie inumană a regimului” autoritar de la Minsk.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Refugiată în Lituania vecină, femeia în vârstă de 40 de ani a numit acest proces o „farsă” și o „răzbunare personală” a preşedintelui Aleksandr Lukașenko.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.