Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus și Rusia au anunțat crearea unei forțe militare comune, cu scop pur „defensiv”, după cum susţine Minskul.
Săptămâna trecută, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a purtat discuţii despre cooperarea militară cu omologul său belarus, Viktor Hrenin.
Carismatică și energică, ea fost una dintre figurile emblematice ale protestelor masive ce au urmat alegerilor prezidențiale, foarte probabil trucate, din 2020, câștigate de Aleksandr Lukașenko, care conduce Belarusul din 1994.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse pentru invazia din Ucraina, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la lupte.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Nexta a jucat un rol-cheie în mobilizarea mişcării istorice de protest faţă de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko în august 2020 – fapt care a dus la interzicerea acestuia şi clasificarea drept „organizaţie teroristă”, de către Curtea Supremă din Belarus.
La putere de aproape trei decenii și calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, liderul de la Minsk reia mantrele protectorilor săi de la Moscova.
Acum un an, bărbatul declara că a înțeles cât rău a făcut țării sale și că vrea să-și îndrepte greșelile.
Legendarul șahist a vorbit cu Veridica despre lupta sa pentru democrație și drepturile omului, noul tip de totalitarism din Rusia și ce ar trebui să facă Occidentul pentru a-l opri pe Putin. Garry Kasparov ne-a spus că nu este îngrijorat că regimul încearcă să îl elimine din manuale pentru că, pe termen lung, nu dictatorii scriu istoria, dar și că nu are niciun rost să îi fie teamă că va fi asasinat întrucât „Dacă cineva ca Putin decide că tu ești următorul pe listă, nu contează dacă ești protejat sau nu. Dispari.”
