Sute de companii belaruse sprijină efortul de război al Rusiei, căreia îi livrează, printre altele, obuze, drone, sașiuri pentru vehicule militare și componente importate din Occident.
Lukașenko: „Este război, iar aliatul nostru luptă”
„Occidentul și ucrainenii ne reproșează: «Ajutați Rusia». Și de ce n-am face-o? Noi [Lukașenko și propagandista rusă Olga Skabeeva] am vizitat o fabrică unde se produc muniții, iar ea a văzut munițiile și rachetele pe care le furnizăm Rusiei. Nu ascundem nimic. Este război, iar aliatul nostru luptă” – a declarat Lukașenko într-un interviu acordat canalului de televiziune „Russia 1” pe 18 august 2024.
Cooperarea strânsă cu Rusia în industria militară este un lucru de care dictatorul de la Minsk este mândru și pe care îl evidențiază constant în discursurile sale. După declanșarea invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, când a fost folosit și teritoriul belarus pentru o direcție de atac, regimul Lukașenko, alături de Rusia, a fost supus unor sancțiuni severe din partea statelor occidentale. În această situație, în loc să caute o detensionare a politicii interne și externe, dictatorul de la Minsk a mizat pe intensificarea cooperării cu Moscova și pe intrarea pe cea mai mare piață din Rusia în acest moment – tot ceea ce are legătură cu războiul împotriva Ucrainei. În timp ce Kremlinul se împotmolește într-un război pozițional și ocupă literalmente pas cu pas teritoriu ucrainean, întreprinderile belaruse furnizează din ce în ce mai multe produse pentru a hrăni mașina de război a invadatorilor.
Dacă în primele luni de război Rusia a luat doar combustibil și muniție din stocurile Forțelor Armate ale Republicii Belarus, continuarea a ceea ce Kremlinul planificase drept o „campanie triumfală de 3 zile” a creat oportunități pentru companiile din Belarus. În prezent, potrivit informațiilor BELPOL, peste 500 de entități furnizează bunuri utilizate de Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.
Ce livrează Belarusul: muniție, piese de schimb, componente occidentale supuse sancțiunilor
Belarusul ajută Rusia în războiul său în mai multe moduri. De exemplu, întrucât sancțiunile UE și SUA împotriva Belarusului nu sunt la fel de severe ca cele împotriva Rusiei, Minsk poate încă să pună mâna pe anumite bunuri și tehnologii, care sunt apoi reexportate către aliatul său. Utilajele grele germane sau microcipuri produse pe bază de materiale europene sunt furnizate companiilor din industria militară rusă de către colegii belaruși, care își păstrează încă accesul la piețele occidentale.
Reprezentanții Consiliului de coordonare al opoziției din Belarus au solicitat armonizarea sancțiunilor împotriva Moscovei și Minskului, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Totuși, situația s-ar putea schimba: la 9 octombrie 2025, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care solicita „menținerea și extinderea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei și aplicarea unei politici similare de sancțiuni tuturor statelor care o încurajează, inclusiv Belarus, Iran și Coreea de Nord”. Acesta ar putea fi un pas important pentru a închide această portiță esențială din sancțiunile europene și americane împotriva Kremlinului.
Belarusul furnizează, de asemenea, cantități din ce în ce mai mari de arme către Rusia. Deși statisticile în acest domeniu nu mai sunt publicate din 2020, șeful Comitetului Industrial Militar de Stat din Belarus, Dmitri Pantus, a recunoscut că, în 2024, complexul militar-industrial din Belarus a atins volume maxime de producție și exporturi record de bunuri și servicii.
Industria militară funcționează la capacitate maximă. Fabrica de tractoare cu roți din Minsk este furnizorul principal de șasiuri cu roți pentru sistemele rusești de rachete balistice „Iskander” și „Yars”, în timp ce fabrica de mecanică electronică „Precise Electro Mechanics” produce o gamă de proiectile de artilerie, dintre care cele mai notabile sunt cele de 122 mm pentru lansatoarele de rachete „Grad”. Biroul de proiectare al „Unmanned Helicopters” este liderul industriei belaruse de drone, care se dezvoltă într-un ritm fără precedent pentru a ține pasul cu cererile armatei ruse în materie de drone de recunoaștere și de luptă. „JSC Integral” furnizează o gamă largă de produse electronice, iar „OJSC Planar”, produse optice; ambele sunt esențiale pentru producția de arme de precizie de către Rusia. Acestea sunt doar cele mai cunoscute exemple de întreprinderi belaruse incluse pe lista sancțiunilor UE.
Mai multe companii și-au schimbat chiar profilul pentru a produce muniție pentru armata lui Putin: vezi în acest sens „OJST Legmash” (care producea anterior diverse utilaje pentru industria ușoară, cum ar fi mașini de cusut) sau fabrica „Orsha” (specializată înainte de 2023 în scule pentru mașini de prelucrare a metalelor), care au început să producă piese pentru obuze de artilerie de 152 mm și 122 mm. Foarte repede, acestea s-au transformat din întreprinderi de stat neprofitabile în companii cu perspective și marje de profit ridicate. Chiar și BelAZ, care are un mare succes în producția și vânzarea de camioane grele, produce piese pentru obuze de artilerie de 122 mm utilizate de sistemele de lansare multiplă de rachete „Grad”. Sau putem să menționăm, de pildă, „Amkador”, care, pe lângă excavatoare și tractoare, produce diverse tipuri de drone.
Chiar și companiile care nu au fost nevoite să treacă la producția de arme și muniții profită de război: filiala belarusă a „BTK Group” din Brest produce uniforme pentru soldații lui Putin, în timp ce „Belshina” furnizează anvelope pentru o gamă largă de vehicule militare ale Ministerului Apărării din Rusia.
Potrivit mass-media independente, până și prizonierii din Belarus lucrează pentru mașina de război a Kremlinului. De exemplu, în colonia penală nr. 9 din Horki, munca forțată a prizonierilor este utilizată pentru a produce vizoare panoramice pentru tancuri. Prizonierii din alte colonii sunt obligați să fabrice diverse elemente pentru uniforme militare.
O nouă mină de aur pentru dictator
Această politică este impusă și controlată personal de Lukașenko, a cărui familie beneficiază de pe urma militarizării economiei belaruse, întrucât exporturile companiilor de stat sunt controlate de clanul său. Dictatorul și-a propus să intensifice cooperarea cu Moscova și să obțină mai multe comenzi de la Ministerul rus al apărării, întrucât cererea acestuia este în continuă creștere. De asemenea, el poartă personal negocieri privind extinderea acestei cooperări; întâlnirile sale cu șefii regiunilor ruse constituie un teren propice în acest sens.
De exemplu, la 20 octombrie 2025, Lukașenko s-a întâlnit cu șeful Republicii Mordovia din Federația Rusă, Artem Zdunov. Ca de obicei în cazul acestui tip de evenimente, părțile au acordat cea mai mare atenție cooperării economice și industriale. Lukașenko a îndemnat încă o dată la aprofundarea cooperării și a spus că există deja câteva exemple de succes: „Unul dintre exemple este activitatea companiei mordoviene Lider-Compound, care produce materiale izolante din materii prime furnizate de compania belarusă Naftan”. Este de remarcat faptul că Lider-Compound este un furnizor important pentru industria militară rusă, oferind o gamă largă de cabluri pentru diverse întreprinderi.
La 2 octombrie 2025, Lukașenko a aprobat proiectul de amendamente la acordul privind dezvoltarea cooperării militare și tehnice cu Federația Rusă. Anterior, el a ținut o ședință închisă cu conducerea Comitetului de Stat pentru industrie militară din Belarus, în cadrul căreia „s-a discutat despre activitatea complexului militar-industrial din Belarus, inclusiv despre proiectele comune cheie cu partenerii străini”. Întâlnirea s-a concentrat pe domeniile promițătoare și pe potențialul științific și tehnic al industriei de apărare din Belarus, potrivit site-ului web al lui Lukașenko.
În acest context, mass-media independentă și Comunitatea lucrătorilor feroviari din Belarus raportează o creștere constantă a aprovizionării cu bunuri militare. Prin urmare, nu este surprinzător că, potrivit datelor oficiale, în 2024, cifra de afaceri a bunurilor și serviciilor între Belarus și Rusia a atins un nivel record de 57,6 miliarde de dolari, înregistrând o creștere de 7,4 % față de anul precedent. Se pare că dictatorul de la Minsk a găsit o soluție pentru cel puțin unele dintre problemele economice din ultimii ani.
