Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Relocarea forțelor Wagner în Belarus după revolta abandonată a lui Prigojin s-a dovedit a fi o mișcare de propagandă. În decurs de un an, armata Wagner a lui Lukașenko, prezentată drept o amenințare pentru țările NATO vecine, practic s-a topit. De asemenea, nu a reușit să-l ajute pe Lukașenko să-și atingă obiectivul de a intra pe piața profitabilă a mercenarilor trimiși în Africa.
Alegerile din Belarus au fost marcate de lipsa candidaților opoziției și a observatorilor independenți și de o campanie de dezinformare menită să insufle frică. Opoziția a reușit, totuși, să-și transmită mesajul către cel puțin o parte a electoratului și, în ciuda eforturilor autorităților, prezența la vot a fost sub așteptări.
Are 69 de ani și e la putere din 1994.
Pe 25 februarie, în Belarus vor avea loc alegeri locale și legislative, primele de după protestele anti-Lukașenko din 2020. Alegerile au fost precedate de represiuni și intimidare și au fost acceptați doar candidați care-l susțin pe Aleksandr Lukașnko. Belarusul rămâne ferm ancorat în orbita Rusiei lui Putin.
Lidera din exil a opoziției, Svetlana Tihanovskaia, afirmă că „este pur și simplu o răzbunare împotriva celor care evaluează cu onestitate situația și propun căi reale de ieșire din criză”.
Alexander Lukașenko vizitează Beijingul a doua oară în acest an.
Cotat drept cel mai docil aliat al Rusiei, Belarusul este acuzat de câțiva ani că încurajează migrația ilegală către Uniunea Europeană, pentru a crea tensiuni în Polonia și în statele baltice.
Autoritățile de la Minsk au calificat decizia luată de vecinii lor drept „exagerată”.
Accidentele de acest tip sunt frecvente în Rusia.
Liderul de la Minsk este însă fidelul susținător al Moscovei și amenință frontiera cu Polonia cu manevre militare.
Oponenţii lui Lukaşenko au format la Varşovia un guvern în exil.
Sunt temeri că liderul din Belarus ar putea ceda presiunilor pentru redeschiderea frontului din nordul Ucrainei.
El a fost condamnat în martie 2022 la cinci ani de închisoare, pentru profanarea simbolurilor statului și incitare la ură, acuzații folosite frecvent de autorități ca să anihileze dizidenții.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Potrivit Kremlinului, „toți comandanții” mercenarilor au spus „că sunt susținători convinși ai șefului statului și comandantului suprem".
El mai spune că oamenii acestuia sunt „în taberele lor permanente” în Ucraina, și nu în Belarus, și adaugă: „deocamdată”.
Peste 1.500 de persoane sunt, încă, reținute din motive politice, iar media zilnică a arestărilor arbitrare e de 17.
Oligarhul rus Evgheni Prigojin ar fi ajuns în Belarus, după rebeliunea avortată a mercenarilor săi.
E primul contact internațional al lui Putin de la declanșarea rebeliunii mercenarilor Wagner.
Anunțul intervine după mai multe ore de discuții cu liderul din Belarus.
Președintele Joe Biden a declarat că amenințarea ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice este ”reală”, la...
La putere de aproape trei decenii, Lukașenko e calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al Rusiei.
Problemele de sănătate ale lui Aleksandr Lukașenko le-au amintit belarușilor că dictatorul e muritor. Va fi el urmat de cineva din regim, de un reprezentant al opoziției, sau un personaj impus de Moscova?
Kievul a oferit azil multor contestatari ai președintelui autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, la putere de aproape trei decenii, iar unii dintre aceștia s-au înrolat după invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, ca să lupte contra rușilor.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
El a fost capturat de oamenii regimului după un act de piraterie aeriană.
Susținătorii săi afirmă că omul, în vârstă de 59 de ani, a fost bătut în detenție.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
Nici războiul din Ucraina nu fost menționat în declarațiile publice.
Omul cotat drept cel mai docil aliat al rușilor pledează pentru discuții „fără condiții prealabile” între Moscova și Kiev.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.