Salutată cu entuziasm și la Budapesta, și la Bruxelles, victoria categorică a lui Péter Magyar și a formațiunii sale TISZA la alegerile din Ungaria e cu siguranță o veste bună pentru lumea Europa și pentru lumea democratică în sine. Cât de bună e ea rămâne însă de văzut.
Blocada strâmtorii Ormuz a afectat țările UE chiar dacă acestea nu depind de petrolul și gazele exportate din Golf.
Atâta cât se poate spune la scara prezentului, istoria a avut un punct de inflexiune la discursul de la Davos al lui Mark Carney din 20 ianuarie 2026, rezumabil printr-o frază a premierului canadian: „Vechea ordine mondială nu se mai întoarce”. Europa trebuie să facă cel mai substanțial efort de adaptare la noul context multipolar și dictat de interese, păstrându-și stima de sine. Problema e în ce măsură va reuși continentul nostru să se reașeze în consecință.
Susținut de 21 din cele 27 de state ale Uniunii Europene, acordul comercial UE-Mercosur e o veste bună pentru Europa, chiar dacă mai puțin bună pentru unii dintre fermierii europeni. Deși e vorba de o înțelegere cu caracter comercial, conotațiile geopolitice sunt certe și pozitive pentru noi.
Migrația rămâne o preocupare majoră pentru europeni, chiar dacă situația generală s-a îmbunătățit în ultimul an. În cadrul UE, România, tradițional țară de origine și de tranzit a migranților, devine și o destinație tot mai căutată, iar odată cu această transformare apar și unele probleme și posibile amenințări.
Românii sunt printre cei mai mari consumatori europeni de informație de pe rețelele sociale și, totodată, printre cei mai vulnerabili la campaniile de dezinformare de pe acestea.
UE ne obligă să mâncăm insecte, vrea să înlocuiască europenii cu migranți, ne controlează internetul și ne manipulează alegerile. Sunt câteva din teoriile conspirației care vizează Bruxellesul.
Abordarea europeană bazată pe reguli, deliberări și consens pare ineficientă într-o lume afectată de crize multiple, cu numeroși actori care încalcă regulile. E o lume în care Bruxellesul trebuie să își (re)găsească relevanța.
Tragedia din Gaza forțează UE, ca aderentă la ordinea mondială bazată pe moralitatea relațiilor internaționale, să își regândească politica față de Orientul Mijlociu.
Moțiunea de cenzură contra Comisiei n-are vreo șansă să fie adoptată, dar în urma demersului avocatului conspiraționist Gheorghe Piperea, von der Leyen e forțată să răspundă întrebărilor europarlamentarilor.
Ideologia lui Viktor Orbán este promovată, la Bruxelles, în cadrul unor evenimente organizate de Mathias Corvinus Collegium, o universitate finanțată generos de guvernul de la Budapesta.
Prin alegerea lui Nicușor Dan, România dă o lovitură decisivă de imagine la Bruxelles și își creează, în același timp, așteptări foarte dificil de satisfăcut. Potențialele beneficii, dar și răspunderea pe care o are țara noastră, sunt mari.
George Simion vrea să preia imaginea MAGA, iar scorul bun în alegeri îl aduce în atenția extremiștilor europeni. O politică suveranistă i-ar aduce însă României costuri economice și izolare politică.
UE apare ca un actor rațional și moral, care respectă regulile, în antiteză cu un Donald Trump imprevizibil. Pe măsură ce așa-numita soft power a SUA scade, UE va avea de câștigat geopolitic.
Semnalele SUA cu privire la Ucraina și la angajamentele trans-atlantice îi forțează pe europeni să-și regândească securitatea. Obstacole: costuri de sute de miliarde și boicotul extremiștilor.
Bruxellesul este consternat de măsurile și pozițiile radicale adoptate de Trump. În noul context geopolitic, UE se profilează drept ultimul bastion al democrațiilor liberale.
Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?
Agresivitatea Rusiei, expansiunea Chinei sau războaiele din Orientul Mijlociu au arătat, toate, că UE are prea puține pârghii pentru a fi un actor geopolitic relevant, deși aspiră la această poziție.
Politicienii și-au dorit întotdeauna să profite de prestigiul Olimpiadelor și să le folosească pentru a-și transmite mesajele. Au făcut-o tirani ca Hitler și lideri democrați ca Emmanuel Macron.
Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.
Un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina înseamnă un angajament precis, pe termen lung, cu conotații ofensive mai marcate decât susținerea oferită până acum de occidentali.
Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO poate fi benefică pentru România. Șansa lui Iohannis e dată de diferențele de opinie dintre Est și Vest privind strategia Alianței.
Planul Comisiei von der Leyen de trecerea a țărilor UE la o economie „verde” se confruntă cu rezistența agricultorilor și scepticismul unor politicieni aflați în campanie electorală.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
