Donații
Veridica.md
Sesiunea de toamnă a parlamentului unicameral de la Budapesta a început cu un discurs al premierului Viktor Orban în care acesta nu a uitat pe nimeni și nimic. Un discurs în care a lansat mesaje deopotrivă maghiarilor, cei care l-au votat cu o largă majoritate și care acum sunt sufocați de cea mai mare inflație din UE, și Bruxelles-ului. Orban Viktor n-a uitat să pupe inelul Înaltei porți de la Kremlin de unde, până una alta, gazul continuă să vină, că doar nu a fost încheiat de pomană contractul cu rușii pe 5 ani.
Că Orban este calul troian al Kremlinului în Uniunea Europeană nu mai e un secret pentru nimeni. Planurile lui Viktor Orban încep însă să se încâlcească.
Politicile lui Orban au amplificat criza economică a Ungariei
A luat din mâinile Băncii Naționale politicile fiscale asumându-și-le, dar fără rezultate palpabile. Fără banii UE e greu de crezut că guvernul Orban o să iasă din iarnă neșifonat. Orban promite o inflație de sub 10% până la sfârșitul anului, în condițiile în care, cu doar 3 luni înainte de Anul Nou, Ungaria se confruntă cu o inflație de 16,4%, în scădere ce-i drept față de luna iunie când era 17,6%. Să admitem că se menține această tendință: tot nu va reuși să ducă inflația la sub 10% la 31 decembrie 2023. În viziunea lui Orban, de vină sunt multinaționalele. „Pentru a stopa companiile comerciale multinaționale care aplică creșteri nejustificate de preț”, a fost introdus un sistem de monitorizare online a prețurilor și au fost dispuse acțiuni obligatorii de reducere a prețurilor, a spus Orban în fața parlamentarilor de la Budapesta.
În raportul pentru 2023 al OECD, specialiștii organizației recomandă Ungariei o serie de reforme curajoase menite să reducă deficitul bugetar și, nu în ultimul rând, să permită deblocarea finanțărilor europene.
Numai că la Budapesta formulele magice ale Moscovei par să aibă mai multă aderență. Așa că Orban promite că va controla prețurile la energie dacă va fi cazul, ca parte din formula magică de oprire a inflației.
Politica monetară restrictivă, prăbușirea creditării pe piață și înghețarea parțială a fondurilor UE destinate Ungariei au amplificat, de asemenea, problemele economice ale Budapestei. Dependența ridicată a țării de importurile de energie și sectorul său industrial orientat spre export o fac vulnerabilă la evoluțiile nefavorabile din mediul economic extern global.
Prin politica ostilă față de Ucraina, Orban încearcă să îi facă pe plac lui Putin
Scriam, tot în paginile Veridica, despre înțelegerea păguboasă pe care a făcut-o Orban cu rușii.
”Trompeta” premierului, în persoana ministrului de externe Peter Szijjarto a luat la picior toate țările de unde ar putea cumpăra gaz. Turcia joacă un rol strategic în aprovizionarea cu energie a Europei, astfel că, pe parcursul verii, Ungaria a stabilit o cooperare energetică cu Turcia, Azerbaidjan şi Qatar.
Dar, în acest moment, sursa principală de gaz și petrol a Ungariei rămâne Rusia, iar criza economică nu a fost depășită. Așa că, în același registru ca al prietenului său de la Moscova, adică Putin, Viktor Orban găsește motive să nu sprijine Ucraina, să blocheze aderarea Suediei la NATO , să respingă, pentru a câta oară, orice propunere UE privind cote de imigranți.
Budapesta nu a sprijinit Ucraina cu mai nimic în aceste peste 18 luni de război. Când vine vorba însă de pus piedici, Ungaria o face fără să stea prea mult pe gânduri. Din discursul lui Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta am desprins două idei: cerealele și ”hărțuirea școlilor maghiare” din Ucraina.
Ungaria „nu va sprijini Ucraina în nicio problemă internaţională” până când nu vor fi restabilite drepturile lingvistice ale unei minorităţi maghiare importante din vestul Ucrainei, a spus Orban care a continuat: ”La începutul anului şcolar, noua conducere ucraineană a liceului maghiar din Mukachevo, din Ucraina Subcarpatică, a interzis intonarea imnului naţional maghiar şi purtarea culorilor naţionale maghiare la evenimentele şcolare.”
Orban a criticat de mult ori legea ucraineană din 2017 care restricționează utilizarea limbilor minoritare în școli, argumentând că 150.000 de etnici maghiari nu au voie să învețe în limba lor maternă.
Nu a ales subiectul întâmplător. La o analiză mai atentă o să constatăm că Uniunea Europeană se pregătește să mai facă un pas spre aderarea Ucrainei. O decizie în acest sens are nevoie însă, la nivelul clubului comunitar, de o aprobare unanimă. Prin urmare, Orban, cu acest subiect, împușcă doi iepuri: unu, face pe placul Moscovei punând bețe în roate, și doi pune presiune pe Uniunea Europeană care nu pare dispusă deloc să deblocheze banii pentru Ungaria din cauze multiple, începând cu derapajele democratice ale puterii de la Budapesta și terminând cu boicotarea indirectă a sancțiunilor europene impuse rușilor.
Nu este prima dată când Ungaria se îndepărtează de Kiev pentru a-i face pe plac lui Putin. De la invazia rușilor, în februarie 2022, Ungaria a refuzat să livreze arme în Ucraina, acordând în schimb un ajutor umanitar minim. Dar chiar și acest ajutor pare să fie acum sub semnul întrebării. De la tribuna parlamentului, Orban a mustrat UE pentru că i-a cerut să deschidă un „coridor de solidaritate” pentru transportul cerealelor ucrainene în Africa. Orban a spus că cerealele au fost vândute în schimb în Ungaria, creând un surplus care a afectat producătorii interni ai țării. „Să spunem clar: ne-au înșelat.” a spus Orban. Așa că Ungaria, alături de Polonia și Slovacia au anunțat că vor continua să interzică importurile de cereale ucrainene după ce UE a ridicat restricţiile în acest sens.
Subminarea solidarității UE și NATO riscă să îi aducă Ungariei sancțiuni, iar Rusia nu are resursele să o ajute
Când în aprilie ambasadorul SUA la Budapesta anunța o serie de sancțiuni împotriva Băncii Internaționale de Investiții cu sediul la Budapesta, legată de Rusia, și a trei dintre directorii săi, relația Ungariei cu partenerii săi occidentali a ajuns la cel mai scăzut nivel. David Pressman spunea atunci că probabilitatea ca acest tip de sancțiuni să continue este reală. Și probabil că se pregătesc noi sancțiuni și așa s-ar explica de ce Orban, în parlament, după ce a explicat că decizia Bruxelles-ului de a opri Europa de la aprovizionarea cu energie rusească este contrară intereselor continentului. a trecut la înfierarea Washington-ului, a Bruxelles-ului și a lui – cum putea să-l uite? – Soros.
„În toamnă, oponenții Ungariei – imperiul Soros, birocrații de la Bruxelles și democrații americani – sunt așteptați să vină cu cererile lor în același timp, dar nu le putem accepta, pentru că nu vrem să ne întoarcem acolo unde își doresc ei.” a spus Orban.
Nu pot încheia această analiză a discursului premierului iliberal fără să amintesc de Suedia. Pe un ton zeflemitor, Orban a spus că nu vede vreun pericol iminent la adresa securității regatului, așa că aderarea poate să mai aștepte. Naţiunea nordică, împreună cu Finlanda vecină, a renunţat la neutralitatea sa militară de lungă durată după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 şi şi-a semnalat rapid intenţia de a se alătura NATO.
Budapesta a declarat că parlamentul, care în alte cazuri acționează ca o ștampilă pentru premier, refuză ratificarea din cauza criticilor Suediei la adresa guvernului ungar. În plus, politicienii de la Budapesta continuă să susțină că Stockholmul și-a folosit influența în UE pentru a bloca banii la care ar fi avut dreptul Ungaria.
SUA, prin ambasadorul sau la Budapesta , spuneau încă din primăvară că refuzul constant al Ungariei de a da unda verde Suediei nu va rămâne fără consecințe.
În concluzie, printre rândurile acestui discurs se poate citi disperarea lui Orban care a atins fundul sacului. Prietenii lui, rușii, nu au nici bani, nici timp să rezolve problemele Ungariei. Pentru Moscova, guvernul de la Budapesta este „idiotul util” de care la o adică se poate lipsi dacă plânge prea tare. Banii europeni continuă să fie miza cea mare, dar cum politica lui Orban nu reușește să dreagă nici corupția, nici problemele grave ale statului de drept, deblocarea acestora mai are de așteptat. E puțin probabil ca, de data asta, partenerii occidentali ai Budapestei să treacă cu vederea, cum au mai făcut-o în trecut, unele derapaje ale acesteia, nu atât timp cât Orban continuă să submineze solidaritatea UE și NATO și nu-și retrage declarația de dragoste făcută lui Putin.
Vestea proastă pentru liderul FIDESZ este că UE și NATO pot pune și mai multă presiune pe guvernul de la Budapesta. Acesta poate răspunde, ca și până acum, amenințând că blochează acele decizii UE și NATO care necesită unanimitate, dar câștigurile aduse de o astfel de abordare sunt limitate, mai ales că atât UE cât și NATO își permit să aștepte mai mult decât Budapesta. Un șantaj cu votul nu reprezintă o soluție la o criză economică și cu atât mai puțin la una politică.
Probabil că pe Viktor Orban îl așteaptă vremuri grele.
