Taiwanul complică iar relația China-SUA, într-un moment marcat de crize multiple

Taiwanul complică iar relația China-SUA, într-un moment marcat de crize multiple
© EPA-EFE/DANIEL CENG   |   Vicepreședintele taiwanez și candidatul la președinție al Partidului Democrat Progresist (DPP) Lai Ching-te și candidatul la vicepreședinție Hsiao Bi-khim sărbătoresc după câștigarea alegerilor prezidențiale, Taipei, Taiwan, 13 ianuarie 2024.

Victoria unui candidat pro-independență în alegerile din Taiwan complică din nou relația China-SUA. Problemele economice chineze, alegerile din SUA și criza din Yemen pot împiedica însă o escaladare.

Dezghețul în relația bilaterală dintre SUA și China, amenințat de evoluțiile politice din Taiwan

Relațiile bilaterale dintre China și Statele Unite au fost marcate în ultimii ani de un război comercial și numeroase dispute politice. Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe fondul frustrărilor americane generate, printre altele, de furturi de tehnologie și unele practici comerciale văzute drept incorecte și un deficit în creștere în schimburile comerciale. Disputele politice au vizat sprijinul american pentru Taiwan, încălcarea drepturilor minorității uighure și reprimarea mișcării pro-democrație din Hong Kong de către Beijing, Marea Chinei de Sud, pandemia de Covid și, într-o măsură mai mică, poziționarea celor două țări în diferite dosare internaționale, cum ar fi războiul din Ucraina. Episoade ca acela cu balonul chinezesc care a fost doborât de americani după ce le-a fost survolat teritoriul, în 2023, sau masivele exerciții militare prin care China a răspuns la vizita președintei de atunci a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, nu au făcut decât să pună paie pe foc.

Părțile au făcut și eforturi pentru detensionarea situației, iar un moment extrem de important l-a reprezentat întâlnirea Biden – Xi Jinping de la San Francisco. La începutul acestui an, diplomația chineză spunea că, în sfârșit, relația Beijingului cu Washingtonul s-a stabilizat în 2023. „Cu eforturi ample, cele două părţi şi-au reluat dialogul şi comunicarea, relaţiile bilaterale au încetat să se deterioreze şi s-au stabilizat”, a afirmat șeful Comisiei pentru afaceri externe din Partidul comunist chinez. Nu a trecut însă mult de la aceste declarații și au apărut, din nou, complicații, după ce Lai Ching-te a câștigat alegerile prezidențiale din Taiwan, iar Statele Unite l-au felicitat prin secretarul de stat, Antony Blinken, după ce anterior anunțaseră că vor trimite la Taipei o echipă specială după alegeri. Lai Ching-te este un susținător al independenței Taiwanului, așa că nu a surprins pe nimeni că Beijingul a luat foc în urma acestor declarații.

Taiwanul, linia roșie a Chinei în relația cu Statele Unite

În relația cu SUA, Taiwanul a fost și rămâne pentru China linia roșie. Beijingul este extrem de sensibil la orice acțiune și declarație care arată o susținere sau o formă de recunoaștere a Taiwanului ca entitate distinctă. Xi Jinping a reiterat, de altfel, la început de an, că reunificarea este inevitabilă.

Liderul chinez pare că se pregătește pentru orice scenariu, inclusiv cel de care se teme toată lumea. Altfel de ce ar fi construit o reproducere la scară 1:1 a portavionului american Gerald Ford, nava amiral a flotei de război americane? Macheta-gigant a fost fotografiată de sateliți, în ultimele zile ale anului trecut, în deșertul Taklamakan , din provincia Xinjiang.  Nu e prima oară când sateliții găsesc asemenea replici făcute de chinezi în pustietate. Primele au fost descoperite acum 3 ani. Experții spun că aceste machete 1:1 servesc Beijingului la calibrarea rachetelor anti-navă de înaltă precizie. Mai mult, experții militari spun că reproducerile ajută și la perfectarea lanțului de achiziție: informații, supraveghere și recunoaștere. Serviciile secrete occidentale au aflat că Beijingul a dezvoltat o rachetă anti-navă numită DF-21D, capabilă să parcurgă 1.500 kilometri și să lovească din „spațiu”. Arma este însă ineficientă câtă vreme nu are un așa numit „cap de căutare” capabil să recunoască forma unei ținte și să se orienteze spre ea. Și iată cum, de fapt, China se pregătește să riposteze.

Nu trebuie însă să eliminăm nici ipoteza că Xi joacă pur și simplu la cacialma, lăsându-se spionat, doar pentru a pune presiune pe Washington lăsând de înțeles că dezvoltă o nouă tehnologie militară. Un război înseamnă ceva mai mult decât o simplă dezvoltare a capabilităților militare; acesta trebuie să poată fi susținut și economic.

Chiar dacă ultimii doi ani au adus omenirii două războaie grele, în Ucraina și Gaza, nu cred totuși că Beijingul se va grăbi să folosească forța în Taiwan pentru simplul motiv că în acest moment economia Chinei nu ar rezista modelului de sancțiuni impuse Rusiei după ce a invadat Ucraina. Sigur că a învățat lecția, după invazia rusească, dar nu a reușit să se pună la adăpost. China este dependentă de tehnologia străină avansată şi de importurile de mărfuri, iar eventuale sancțiuni economice i-ar pune economia pe butuci, mai ales că aceasta este de ceva vreme în cădere liberă.

Banca populară chineză a raportat că anul trecut, împrumuturile au atins un nivel record pentru că Banca central a menținut politicile monetare flexibile, a scăzut dobânda cheie ca să încurajeze creditarea. Pe 2023, împrumuturile au atins un nivel record, dar proiecțiile pe 2024 nu sunt atât de încurajatoare.

Experții se așteaptă ca Banca Populară chineză să dezvăluie în curând noi măsuri de relaxare monetară pentru a sprijini economia. Va fi nevoie de injecții de lichidități și de încă o reducere a dobânzii cheie mai ales că vine scadența împrumuturilor de pe anul trecut. Problema pe anul abia început este că, în loc să meargă spre consum, împrumuturile se îndreaptă spre producție, ceea ce ar putea contribui la presiunile deflaționiste și ar diminua considerabil politica monetară flexibilă croită anul trecut. În plus, și cererea de creditare este în scădere. Problemele legate de datoria administrației publice îi presează pe bancherii chinezi să elibereze lichidități în sistem, reducând cerințele de rezervă ca să evite orice potențială criză de finanțare.

De la Marea Chinei de Sud la Marea Roșie. Tensiuni de-a lungul unor rute-maritime vitale pentru comerțul global

Spuneam la început că diplomația chineză a salutat stabilizarea relațiilor cu SUA și în acest context trebuie să menționăm discuțiile bilaterale militare care au avut loc la Washington. Potrivit comunicatului ministerului chinez al apărării, Beijingul a cerut SUA să respecte principiul „o Chină” și să înceteze să mai înarmeze Taiwanul. În același comunicat, China mai vrea ca americanii să își diminueze prezența în Marea Chinei de Sud și să înceteze ceea ce ei numesc „provocările” americane în regiune. Desigur, din punct de vedere american, problema se pune cu totul altfel – este o chestiune de susținere a aliaților și partenerilor care au dispute teritoriale cu China, dar și a libertății de navigație într-o regiune extrem bogată în resurse minerale și care joacă un rol-cheie pentru transportul maritim la nivel global.

Între timp, lucrurile tind să devină incendiare într-o altă regiune extrem de importantă pentru transportul maritim global, Marea Roșie, după ce rebelii yemeniți Houthi au început să atace nave civile care o tranzitează, iar Statele Unite au răspuns bombardând ținte din Yemen. Cea mai importantă rută pentru schimburile comerciale dintre China și Uniunea Europeană trece exact prin Marea Roșie, care are ieșire la Mediterană via Canalul de Suez, astfel încât criza declanșată de Houthi e ultimul lucru de care avea nevoie acum Xi Jinping. E adevărat că Beijingul, la fel ca și Moscova, nu și-a manifestat sprijinul pentru Israel, iar China are relații foarte bine cu principalul susținător al Houthi, Iranul. Au apărut chiar și informații că, pentru a se proteja, mai multe nave care au tranzitat regiunea au transmis că au echipaje formate din chinezi și nicio legătură cu Israelul. Asta nu garantează însă că exporturile chineze pe aceste rute nu pot fi puternic afectate de o înrăutățire a situației (mai ales că nu toate navele dinspre și înspre China au echipaje chinezești sau sunt sub pavilionul acestei țări). Nu garantează nici măcar că navele sub pavilion chinez nu vor fi lovite.

Există și alternative pentru ca mărfurile să ajungă în Europa – maritim, pe la Capul Bunei Speranțe sau prin nord, via Arctică, și feroviar pe așa-numitele coridoare Est-Vest. Comerțul pe aceste coridoare este în creștere, însă în continuare mărfurile transportate cu trenul reprezintă un procent infim din cadrul schimburilor comerciale. Cât despre alternativele maritime, durează și costă mai mult ca mărfurile să ajungă în Europa, astfel încât, cel puțin deocamdată, Marea Roșie rămâne vitală.

Nu e, așadar, de mirare că Beijingul le-a cerut tuturor părților să împiedice extinderea conflictului din Yemen și  a subliniat că „regiunea Mării Roșii este o trecere importantă pentru logistica internațională și comerțul cu energie”.

„Sperăm că toate părțile relevante pot juca un rol constructiv și responsabil în protejarea securității și stabilității regionale a Mării Roșii, în conformitate cu interesele comune ale comunității internaționale” a spus purtătorul du cuvânt al ministerului chinez de externe.

Și în tot acest peisaj, atât de complicat, crește tensiunea și în Marea Chinei de Est în jurul insulelor pe care le revendică atât China cât și Japonia. Insulele Senkaku, așa cum le numește Tokio, au ținut blocate relațiile bilaterale, multă vreme.

China ar putea avea de câștigat dacă așteaptă să vadă cum va evolua situația politică în Taiwan și Statele Unite

Revenind la Taiwan, Lai Ching-Te ar trebui să își preia funcția doar în luna mai, așa că Xi Jinping are la dispoziție câteva luni pentru a decide dacă intenționează să forțeze lucrurile odată Lai ajunge la putere. În plus, componența viitorului parlament va da tonul politicilor de la Taipei, iar aici Partidul Democrat Progresiv al lui Lai a pierdut majoritatea în legislativ, ceea ce îi va complica viața viitorului președinte.

Și alegerile din SUA ar putea schimba lucrurile. Împovărat de războaiele din Ucraina și Gaza și de campania sa electorală pentru un nou mandat la Casa Albă, Joe Biden ar putea ceda presiunii chineze în privința Taiwanului în ciuda repetatelor sale promisiuni că va apăra insula. Pe de altă parte, există și riscul ca Joe Biden să reacționeze exagerat la provocările chineze din regiune, într-un gest demonstrativ de forță necesar în cursa electorală în care relația cu Beijingul, în special în ce privește Taiwanul, va fi una dintre temele pe politică externă.

Dacă admitem că Donald Trump ar putea ajunge din nou la Casa Albă, atunci lucrurile pentru Taiwan vor sta și mai prost. Fostul președinte republican a declarat, nu o singură dată, că nu va apăra insula pentru că „Taiwanul ne-a furat industria de semiconductori”.

Alte știri
Naraţiuni ale propagandei ruse în campania electorală din România

Naraţiuni ale propagandei ruse în campania electorală din România

Narațiuni identice sau similare cu cele ale propagandei rusești au fost promovate și în România în actuala campanie electorală. Ele nu au apărut doar în discursul extremei drepte, care și le-a asumat de mai mulți ani, ci şi în cele ale unor politicieni care, oficial, susțin apartenența României la structurile euro-atlantice.

Narațiuni rusești promovate de influenceri pro-Georgescu pe Instagram și TikTok

Narațiuni rusești promovate de influenceri pro-Georgescu pe Instagram și TikTok

Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.

România suverană s-a mutat de pe TikTok în secțiile de votare

România suverană s-a mutat de pe TikTok în secțiile de votare

Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Victoria lui Trump și Europa. Petrecerea s-a terminat. Ce urmează?
Victoria lui Trump și Europa. Petrecerea s-a terminat. Ce urmează?

(Re)câștigarea Casei Albe de către Donald Trump ar putea da un imbold, pe termen lung, extremei drepte din Europa dar, totodată, ar putea și să încurajeze UE să se bazeze mai mult pe ea însăși.

America, într-o nouă eră Trump. Ce înseamnă asta pentru SUA și aliații și rivalii săi
America, într-o nouă eră Trump. Ce înseamnă asta pentru SUA și aliații și rivalii săi

În plan intern, Donald Trump ar putea adopta unele măsuri iliberale. În plan extern, am putea vedea noi politici față de Rusia și Ucraina, război comercial cu China, tensiuni cu europenii și escaladare în Orient.

Alegerile din Republica Moldova: înfrângere pentru Rusia în războiul hibrid
Alegerile din Republica Moldova: înfrângere pentru Rusia în războiul hibrid

Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.

Veridica
04 nov. 2024
Alegeri în Bulgaria: fraudă electorală și jocuri de culise
Alegeri în Bulgaria: fraudă electorală și jocuri de culise

Partidul GERB al lui Boiko Borissov a ieșit primul, însă alegerile au lăsat un gust amar, demonstrând că influența politică poate fi cumpărată ușor. Scrutinul recent a evidențiat, totodată, o tendință îngrijorătoare de etnicizare a preferințelor de vot.

Alegeri decisive pentru Georgia, pusă să aleagă între Occident și Rusia
Alegeri decisive pentru Georgia, pusă să aleagă între Occident și Rusia

Va fi nu doar o luptă pentru putere, ci și un eveniment geopolitic important care va defini viitorul unei țări aflate la răscrucea dintre orientarea pro-occidentală și apropierea de Rusia.

Diana Şanava
25 oct. 2024
Alegeri și „resetări” în România post-comunistă. 2008: scrutin în vreme de război între palate
Alegeri și „resetări” în România post-comunistă. 2008: scrutin în vreme de război între palate

Legislativele din 2008 au fost primele după aderarea la UE, primele separate de prezidențiale, și au avut loc pe fondul „războiului dintre palatele” foștilor aliați Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu.

Horia Grușcă
23 oct. 2024