Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
100 de zile cu Donald Trump la Casa Albă: Elon Musk, „campionul” postărilor pro-ruse şi antieuropene
La împlinirea a 100 de zile din cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump, redacţiile radiodifuzorilor publici francofoni France Info, Radio-télévision belge şi France 24 au investigat împreună discursul promovat de Elon Musk, unul dintre cei mai apropiaţi şi influenţi consilieri ai preşedintelui american. Analiza minuţioasă a celor peste 15.000 de interacţiuni online ale proprietarului reţelei X în ultimele cinci luni arată că şase din zece mesaje sunt răspunsuri date altor utilizatori, în timp ce o treime sunt citate din postările altora, însoţite eventual de propriile comentarii. Marea majoritate a intervenţiilor lui Elon Musk nu depăşesc zece caractere, multe fiind limitate la un emoticon sau o interjecţie. În afară de promovarea acţiunilor sau declaraţiilor despre politica internă a lui Donald Trump, postările miliardarului se concentrează pe două direcţii predilecte. În prima categorie intră comentariile favorabile Rusiei şi ostile faţă de Ucraina. Cea de a doua, mai substanţială, o reprezintă mesajele denigratoare la adresa Uniunii Europene, în paralel cu promovarea ideologiei şi grupărilor de extremă dreapta din Europa.
Atitudinea anti-ucraineană a lui Elon Musk este mai veche. În 2 octombrie 2023, cu mai bine de un an înainte de realegerea lui Trump, Musk distribuia pe contul său X un fotomontaj ironic la adresa preşedintelui Ucrainei, prezentat ca un adolescent furios care nu încetează să ceară bani Occidentului. S-a dovedit că montajul a fost realizat de Social Design Agency, o agenţie rusească specializată în campanii de influenţare, dezinformare şi destabilizare. Postarea miliardarului a sporit semnificativ vizibilitatea caricaturii, care doar pe contul său a fost văzută de peste 95 de milioane de utilizatori. După victoria în alegeri a lui Donald Trump, Elon Musk a publicat 373 de postări legate de războiul dintre Ucraina şi Rusia, incluzând aici şi citatele, redistribuirile şi răspunsurile către alţi utilizatori. Cele mai multe – 342 – denotă o poziţie pro-rusă sau anti-Ucraina, 22 sunt neutre şi doar 9 favorabile Ucrainei. O altă constatare este că postările lui Musk despre războiul din Ucraina par corelate cu calendarul acţiunilor Casei Albe. În 17 noiembrie anul trecut, când Joe Biden – încă preşedinte – a dat undă verde Ucrainei pentru folosirea rachetelor ATACMS cu rază lungă de acţiune, Elon Musk s-a alăturat personalităţilor politice care au criticat măsura, între care Mike Waltz, devenit ulterior consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Trump. Miliardarul a publicat 27 de postări în care sprijinea Rusia sau condamna Ucraina. „Vârful” afluenţei postărilor ostile faţă de Ucraina a fost atins de Musk imediat după 28 februarie anul acesta, momentul tensionat al celebrei vizite a lui Zelenski la Casa Albă. De data aceasta, proprietarul reţelei X a reacţionat de 138 de ori, referindu-se mai ales la presupusele eşecuri ale preşedintelui ucrainean în timpul întâlnirii cu Trump. Numai cele 22 de postări ale lui Musk în 28 februarie au acumulat peste 489 de milioane de vizualizări. Elon Musk preia inclusiv naraţiunea folosită de Putin împotriva preşedintelui ucrainean, acuzându-l că este un „dictator” pentru că nu a organizat alegeri, deşi legea ucraineană interzice acest lucru în timp de război. Retorica anti-ucraineană caracterizează discursul lui Musk şi după numirea sa la conducerea Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală. Criticile cu care a justificat desfiinţarea Agenţiei americane pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) nu au ocolit Ucraina, în condiţiile în care Kievul era unul dintre principalii beneficiari ai asistenţei oferite prin agenţie. În 23 februarie, Musk preia informaţia falsă promovată de propaganda Kremlinului care susţinea că actorul Sean Penn ar fi primit din partea USAID cinci milioane de dolari pentru a-l vizita pe Volodimir Zelenski la Kiev. În acelaşi timp, miliardarul nu ezită să-i califice drept „trădători” pe politicienii americani favorabili sprijinirii Ucrainei, cum este cazul senatorului democrat Mark Kelly. Analiza postărilor lui Elon Musk arată că acesta interacţionează mai ales cu utilizatorii afiliaţi extremei dreapta americane. Proprietarul platformei X schimbă regulat replici cu Mike Benz, un YouTuber teoretician al conspiraţiei şi fost mebru al administraţiei Trump criticat pentru clipuri antisemite, şi cu contul DefiantlyFree, foarte activ în combaterea imigraţiei şi a drepturilor LGBT. El este în contact permanent cu personaje cunoscute ca apropiate de Rusia, precum Mario Nawfal, un influencer australiano-libanez cunoscut pentru intervievarea preşedintelui Belarus Alexandr Lukaşenko, sau Miles Cheong, un influencer malaezian fost colaborator al Russia Today. În unele postări, Elon Musk îşi arată explicit sprijinul pentru Rusia. În 17 februarie, miliardarul dă ca exemplu de „conducere competentă” prestaţia ministrului rus de Externe Serghei Lavrov în timpul discuţiilor din Arabia Saudită despre războiul din Ucraina. În fapt, rarele ocazii în care Elon Musk şi-a exprimat – cu reticenţă – sprijinul pentru Ucraina au fost cele în care apăra interesele financiare ale companiei sale Starlink, cea care furnizează o reţea de comunicaţii prin satelit armatei ucrainene. În 9 martie, după ce ministrul polonez al Apărării s-a arătat îngrijorat de posibila întrerupere a serviciului finanţat de Polonia cu 50 de milioane de dolari şi a evocat varianta căutării altui furnizor, Elon Musk l-a insultat pe politicianul polonez, descriindu-l drept un „om mărunt”. Ulterior, a afirmat pe contul său că, indiferent de dezacordul său faţă de politica ucraineană, „Starlink nu îşi va opri niciodată terminalele”. O lună mai târziu, compania sa livra 5.000 de terminale către Ucraina, însoţite de mesajul conciliant al lui Musk care le mulţumea polonezilor, dornic să se împace cu clienţii săi.
Ostilitatea manifestă lui Elon Musk faţă de Ucraina şi toleranţa faţă de politica lui Vladimir Putin sunt net depăşite cantitativ pe platforma X de interesul faţă de continentul european. În perioada analizată, nu mai puţin de 1.308 de postări evocă resentimentele miliardarului american faţă de Uniunea Europeană, concomitent cu un activism pronunţat în favoarea formaţiunilor de extremă dreapta de dincoace de Atlantic. Un calcul simplu arată că, în ultimele cinci luni, Elon Musk a criticat Europa în medie de 7,2 ori pe zi. O constatare cheie a investigaţiei este că Musk a sporit substanţial vizibilitatea influencerilor de extremă dreapta europeni, cum ar fi Naomi Seibt din Germania, personaj activ pe YouTube descrisă adesea drept „anti-Greta Thunberg”. Înainte de interacţiunea cu Elon Musk, profilul lui Seibt acumulase doar 1.117 aprecieri. După ce a fost citată şi redistribuită de miliardar, aprecierile sale au crescut cu 624%, ajungând la 8.091. Acelaşi fenomen s-a întâmplat şi cu „Radio Genoa”, un influencer italian anti-imigraţie, al cărui număr de aprecieri s-a dublat după ce a interacţionat cu contul lui Elon Musk. Printre conturile des citate de acesta se numără şi publicaţia ultraconservatoare poloneză Vişegrad 24. Musk promovează insistent şi lideri ai partidelor de extremă dreapta din Europa. În perioada analizată, el a menţionat partidul Alternativa pentru Germania şi pe lidera acestuia Alice Weidel de 57 de ori. Britanicul Nigel Farage şi partidul său Reform UK au fost menţionaţi de 21 de ori. Pe lângă liderii extremiştilor britanici şi germani, Musk a avut referiri măgulitoare şi la adresa viceprim-ministrului italian Matteo Salvini, a premierului Giorgia Meloni şi a lui Viktor Orban, premierul Ungariei. De asemenea, el a pledat public, în 4 aprilie, pentru eliberarea lui Marine Le Pen, după ce politiciana franceză a fost condamnată pentru delapidare, deşi aceasta nu a fost închisă.
O dispunere geografică a referinţelor din postări ne arată că Regatul Unit, cu 593 de postări, este cea mai frecventă ţintă a criticilor lui Elon Musk. Urmează Uniunea Europeană şi instituţiile sale, Germania, Ucraina şi, la mare distanţă, România. Numărul postărilor critice la adresa Ucrainei a crescut de 3,4 ori începând cu 12 februarie, data primei convorbiri telefonice a lui Donald Trump cu preşedintele Vladimir Putin. Între cele cinci teme antieuropene cheie identificate în postările lui Elon Musk, migraţia ocupă primul loc, cu 391 de menţiuni. În 14 februarie, miliardarul a distribuit un scurt fragment din discursul vicepreşedintelui american JD Vance la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen. Postarea a adunat peste 55 de milioane de vizualizări. Politica externă europeană este un alt subiect cheie abordat de miliardar, care promovează influenceri opozanţi ai ajutorului european pentru Ucraina şi pledează deschis pentru retragerea Statelor Unite din NATO. Concomitent, Elon Musk critică funcţionarea democraţiei europene şi a sistemului electoral european. El a protestat în repetate rânduri faţă de anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale din România şi a excluderii candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu după acuzaţiile de interferenţă a Rusiei în procesul electoral.
În plus, Musk combate frecvent reglementările europene privind moderarea conţinutului difuzat pe reţelele de socializare, calificându-le drept o formă de cenzură. Analiştii sunt însă de acord că lamentaţiile lui Elon Musk nu au legătură cu grija sa faţă de libertatea de expresie, cât au cu interesele sale financiare. În calitate de proprietar al reţelei X, Musk se confruntă în Europa cu reglementări precum GDPR, Legea privind serviciile digitale sau legi naţionale care reglementează libertatea de expresie. Din punct de vedere ideologic, Musk este un libertarian care se opune cu vehemenţă reglementărilor. Pentru unii analişti, este limpede că miliardarul îşi propune să înfiinţeze o reţea transfrontalieră de extremă dreapta. Scopul – spun ei – este de a construi un soi de alianţă internaţională între naţionaliştii autoritari, care ar putea include rusia şi chiar China.
