Franţa susţine însă că un risc mai mare este creat de rivalitatea americano-chineză.
Sunt nu mai puțin de 136 de centre de detenție care se întind din teritoriile ocupate ale Ucrainei până în adâncul Siberiei.
Rusia a acuzat Serbia că exportă arme către Ucraina, spunând că este o lovitură pe la spate din partea aliatului său slav din Balcani.
Un raport ONU dezvăluie că rușii folosesc arme nord coreene ca să își intensifice atacurile împotriva infrastructurii critice a Ucrainei.
Ucraina nu are niciun drept istoric asupra Crimeii și era dispusă să o cedeze Moscovei în 1991, potrivit propagandei pro-Kremlin, care citează un fost premier ucrainean fugar în Rusia.
Momentan, nu există informații privind un posibil impact pe teritoriul României al unor resturi din dronele folosite în atac.
Pe fondul deteriorării relațiilor cu UE și SUA, puterea de la Tbilisi dă vina pentru războiul din 2008 pe foștii guvernanți. Demersul e văzut și ca o încercare de a elimina opoziția pro-europeană.
În Republica Moldova nu există propagandă rusă, iar în UE este impusă cenzura, potrivit unei narațiuni false ce frizează ridicolul și e promovată de ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov.
La începutul anului 2025, partidul de guvernământ, „Visul Georgian”, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a inițiat crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Scopul său oficial a fost de a investiga acțiunile guvernării în perioada în care Mișcarea Națională Unită (UNM) s-a aflat la putere, din 2003 până în 2012. Mulți observatori și reprezentanți ai opoziției au exprimat însă îngrijorări majore cu privire la motivele reale din spatele acestei inițiative. Ei se tem că, sub pretextul luptei împotriva fostului regim, partidul de la putere încearcă să reducă la tăcere opoziția, să rescrie istoria pentru a o alinia propriilor narațiuni și să promoveze mesaje pro-ruse.
Peste 2 milioane de documente secrete expun bazele nucleare ale Rusiei în amănunt.
Deși Estonia este lider în clasamentul privind libertatea presei, propagandiștii ruși susțin că jurnalismul în limba rusă trece prin momente grele în această țară baltică. Dar jurnaliștii nu sunt de acord cu această evaluare.
În timp ce pentru întreaga Europă sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial este o oportunitate de comemorare a tuturor victimelor acestei perioade cumplite, autoritățile din Rusia și Belarus au transformat evenimentul într-un nou prilej pentru a răspândi propaganda anti-occidentală. Dacă în trecut regimul Lukașenko încerca să se abțină de la o astfel de retorică radicală, acum lucrurile s-au schimbat. Instituțiile de presă afiliate Moscovei și Minskului răspândesc prin eforturi comune narațiunea despre Europa modernă ca fiind succesorul direct al Germaniei naziste.
Un grup de hackeri rusești necunoscut anterior s-a aflat în spatele atacurilor de anul trecut asupra rețelelor poliției olandeze, NATO și mai multor țări europene, au declarat marți agențiile de informații olandeze.
Regimul Lukașenko și-a însușit propaganda rusă cu privire la Al Doilea Război Mondial și promovează și teza că guvernele vest-europene ar fi urmașele naziștilor.
Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că Germania, împreună cu Statele Unite, Franța și Marea Britanie, au ridicat restricțiile privind raza de acțiune a armelor utilizate de Ucraina.
Dezamăgită de promisiunile false ale Occidentului, Rusia respinge ideea unui armistițiu și va continua lupta pentru pace, potrivit ministrului rus de Externe, citat de presa pro-Kremlin.
După atacul de duminică, liderul de la Casa Albă i-a criticat atât pe Vladimir Putin cât și pe Volodimir Zelenski.
Politicienii cu poziții pro-ruse (sau cel puțin ambigue) și cu profilul unor lideri cu mână de fier sunt favoriți în actuala cursă electorală din principalele trei orașe din Letonia. Se va răspândi această tendință și la nivel național?
Un atac masiv cu drone și rachete rusești a vizat capitala Ucrainei și alte regiuni din țară pentru a doua noapte consecutiv, ucigând cel puțin 12 persoane și rănind zeci de persoane, printre care și copii, au declarat oficialii duminică dimineață.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a invocat vineri faptul că cele două țări invitate la negocieri sunt ortodoxe.
Republica Moldova are pretenții asupra unor teritorii ale Ucrainei, la fel ca și ceilalți vecini vestici ai acestei țări, potrivit unei narațiuni false promovate de presa rusă.
„Campania este în plină desfășurare și prezintă toate caracteristicile dezinformării rusești.”
Presa pro-Kremlin și-a descoperit brusc atașamentul pentru valorile democratice și denunță încălcarea acestora de către România – bineînțeles, cu sprijinul UE și al Republicii Moldova.
Volodimir Zelenski este un lider ilegitim care și‑a trădat poporul, continuând războiul cu Rusia, soldat cu sute de mii de victime, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Pe termen scurt, sancțiunile occidentale au perturbat lanțurile de aprovizionare și operațiunile comerciale. Pe termen lung, accelerează declinul tehnologic și dependența externă a Rusiei.
Una dintre principalele justificări oferite de Donald Trump atunci când a lansat războiul tarifelor a fost protejarea producătorilor americani de automobile. În repetate rânduri, automobilele și producția de automobile au devenit subiecte de dispută în relațiile comerciale globale. Cu toate acestea, după cum ne-a demonstrat istoria în mod repetat, măsurile comerciale protecționiste produc rareori rezultatele scontate. În loc să sprijine producția locală, acestea au adesea ca rezultat forțarea consumatorilor să cumpere produse naționale inferioare și mai scumpe – cel puțin până când se ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele părți. Rareori acest lucru a fost atât de evident ca în cazul Rusiei.
Londra face front comun cu cei 27 și adoptă propriile sancțiuni care lovesc sectoarele militar, financiar și energetic.
După convorbirea avută luni de președintele Donald Trump cu Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă i-a informat pe europeni și președintele Zelenski despre conținutul discuției.
Pentru Ucraina, rezultatul consolidează un parteneriat important în contextul războiului, în timp ce presa și oficialii ruși vorbesc despre ingerințe externe, o „pseudo-democrație” orchestrată de Bruxelles și un război proxy al euro-globaliștilor împotriva Rusiei.
Într-o declarație adresată reporterilor la Soci după conversația de două ore, Putin a descris apelul ca fiind „foarte semnificativ și sincer” și a spus că este pregătit să colaboreze cu Ucraina la elaborarea unui memorandum pentru viitoarele discuții de pace.
