Dezamăgită de promisiunile false ale Occidentului, Rusia respinge ideea unui armistițiu și va continua lupta pentru pace, potrivit ministrului rus de Externe, citat de presa pro-Kremlin.
ȘTIRE: Rusia nu se va lăsa amăgită de cei care propun mai întâi declararea unei încetări a focului în Ucraina, iar apoi trecerea la soluționarea conflictului, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov în cadrul unui discurs rostit în fața profesorilor și studenților din filialele universităților rusești.
„Acum, ni se spune: hai să facem un armistițiu, și apoi vedem. Nu, băieți. Am mai trecut prin astfel de situații, nu mai vrem așa ceva”, a spus el. Șeful diplomației ruse a reamintit că Occidentul a înșelat deja Rusia în 2014, când a organizat o lovitură de stat la Kiev imediat după ce autoritățile ucrainene și opoziția ajunseseră la un acord privind soluționarea conflictului. Au urmat acordurile de la Minsk, care, după cum au recunoscut ulterior politicienii europeni, au fost necesare doar pentru a câștiga timp în favoarea Kievului. În 2022, în cadrul negocierilor de la Istanbul, Rusia și Ucraina au parafat principiile reglementării conflictului, însă Occidentul a interzis autorităților de la Kiev să semneze un acord pe baza acestora.
NARAȚIUNI: 1. În 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, organizată de Occident. 2. Acordurile de la Minsk au fost o înșelătorie pentru a câștiga timp în favoarea Ucrainei. 3. Occidentul nu i-a permis Kievului să semneze un acord de pace cu Rusia în 2022. 4. Occidentul vrea din nou să amăgească Rusia prin propunerea de încetare a focului.
OBIECTIVE: Justificarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei; transferarea responsabilității pentru eșecul negocierilor de pace asupra Occidentului; prezentarea Rusiei ca victimă.
Realitate: Rusia este cea care a încălcat în mod constant acordurile internaționale, amăgind Occidentul
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Evenimentele din 2014 nu au constituit o „lovitură de stat" organizată de Occident, ci o mișcare stradală proeuropeană, cunoscută sub numele de Euromaidan sau Revoluția Demnității. Protestele au început în noiembrie 2013 ca răspuns la decizia președintelui Viktor Ianukovici de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE sub presiunea Rusiei. Manifestațiile au evoluat într-o mișcare largă pro-democratică după ce forțele de securitate au folosit violența împotriva protestatarilor pașnici. Parlamentul ucrainean a votat în mod legal pentru demiterea lui Ianukovici după ce acesta a fugit din țară. Schimbarea puterii a avut loc prin alegeri prezidențiale și parlamentare din primăvara și toamna anului 2014, recunoscute de comunitatea internațională în baza rapoartelor observatorilor internaționali.
Acordurile de la Minsk au fost încălcate în primul rând de Rusia și de separatiștii susținuți de Moscova, după cum arată rapoartelor OSCE. încălcările cele mai grave ale acordurilor au venit din partea forțelor pro-ruse. Germania și Franța, garante ale acordurilor, au subliniat că implementarea lor a eșuat din cauza lipsei permanente de cooperare din partea Rusiei.
Negocierile de la Istanbul din 2022 nu au dus la un acord parafat, fiind doar discuții preliminare. Procesul de negociere s-a oprit după masacrul de la Bucea și alte atrocități comise de forțele ruse, care au demonstrat că Moscova nu negociază cu bună-credință. Președintele Zelenski a declarat în mod repetat că decizia de a continua rezistența aparține Ucrainei și poporului ucrainean. Rusia este cea care a pus condiții inacceptabile pentru negocierile de pace din 2022, dar și din 2025, inclusiv recunoașterea anexărilor ilegale și renunțarea Ucrainei la dreptul de a adera la alianțe militare. Condițiile Rusiei echivalează cu o capitulare totală și validarea agresiunii, nu cu o pace justă și durabilă. Conform dreptului internațional, nicio țară nu poate fi forțată să accepte pierderea teritoriilor prin agresiune militară.
De fapt, Lavrov atribuie Occidentului tacticile Rusiei. Moscova este cea care a folosit în mod repetat armistițiile și negocierile pentru a-și consolida pozițiile militare și a pregăti noi ofensive. Rusia a folosit acordurile de pace de la Minsk pentru a se consolida și a ataca Ucraina în 2022. Deși acuză frecvent Occidentul de înșelăciune, Rusia este cea care a încălcat în mod repetat acorduri internaționale. În 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, Moscova s-a angajat să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei în schimbul renunțării acesteia la arsenalul nuclear, dar în 2014 a anexat ilegal Crimeea. De asemenea, acordurile de la Minsk, menite să oprească conflictul din Donbas, au fost frecvent încălcate prin susținerea militară acordată separatiștilor pro-ruși.
Un proces de reglementare pașnică a unui conflict armat nu poate avea loc pe fondalul continuării bombardamentelor. Pentru a construi o pace durabilă, este esențială mai întâi o încetare a focului, deoarece aceasta oprește violențele și creează un spațiu minim de încredere necesar pentru dialog. Armistițiul reduce tensiunea pe teren, permite accesul umanitar, stabilizează situația și oferă un cadru practic pentru ca părțile implicate să se angajeze în negocieri sub protecția unui climat relativ sigur. Fără oprirea ostilităților, orice tentativă diplomatică riscă să fie subminată de lipsa securității și de escaladări bruște, așa cum a fost la Istanbul în 2022. Studiile din domeniul construirii păcii arată că armistițiul este adesea primul pas formal către transformarea conflictului într-un proces de reconciliere.
CONTEXT: Pe 16 mai 2025, la Istanbul, au avut loc primele discuții directe din ultimii trei ani între Rusia și Ucraina, cu medierea Turciei, însă fără rezultate concrete. Negocierile au reflectat lipsa de angajament real din partea Moscovei, care a trimis o delegație de rang inferior. Ucraina, prin vocea ministrului apărării Rustem Umerov, a cerut o încetare completă și necondiționată a focului și măsuri umanitare urgente. Turcia a insistat pe nevoia unui armistițiu rapid, iar SUA au sprijinit ideea reluării dialogului, Donald Trump afirmând că dorește o întâlnire cu Vladimir Putin. Totuși, Kievul a exprimat îndoieli cu privire la autoritatea reală a delegației ruse și a insistat asupra unei întâlniri directe Zelenski-Putin.
Discursul lui Lavrov face parte dintr-o campanie mai largă de pregătire a opiniei publice ruse pentru respingerea oricăror inițiative de pace care nu ar satisface integral ambițiile maximaliste ale Kremlinului. Rusia folosește în mod sistematic narațiunea despre „înșelăciunea occidentală" pentru a justifica propriile încălcări ale acordurilor internaționale și pentru a slăbi încrederea în instituțiile și procesele de mediere internațională. Această tactică urmărește izolarea Ucrainei și prezentarea Rusiei ca fiind forțată să acționeze unilateral din cauza „neîncrederii" în partenerii occidentali.
